Pierderea de către România a procesului cu Pfizer, unde statul român a fost condamnat, pe fond, să plătească 600 de milioane de euro, are drept cauză decizia angajată de Guvernul Cîțu de a antama achiziția unor zeci de milioane de doze de vaccin cu mult peste necesarul real din interiorul granițelor țării. Iar această angajare a avut la bază două memorandumuri, prezentate de miniștrii USR ai Sănătății de la vremea respectivă, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Fostul și actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost singurul membru al Cabinetului PNL-USR-UDMR care s-a opus achiziționării zecilor de milioane de doze de vaccin în plus față de necesarul pentru a imuniza toată populația eligibilă.
Ministerul Finanțelor a respins avizarea memorandumurilor inițiate de Voiculescu și Mihăilă, atrăgând atenția că sumele necesare achitării acelor doze depășeau chiar fondurile existente în Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Câteva luni mai târziu, Alexandru Nazare era remaniat din Executiv. Afacerea face obiectul unui dosar penal instrumentat de DNA. La o lună după ce procurorii au deschis dosarul „Vaccinurilor”, fostul premier Florin Cîțu a încercat vaccinarea forțată a românilor de peste 18 ani, printr-o lege care ar fi permis accesul la locul de muncă doar cu dovada imunizării sau a testării. Planul era să se consume cât mai multe din dozele cumpărate în plus, inclusiv ca acest plan să se prelungească pe următorii doi ani și să se ajungă la vaccinarea a 18,9 milioane de persoane. Printre cei care au contribuit la picarea legii în Parlament a fost chiar Alexandru Nazare. În prezent, același Alexandru Nazare, ministru al Finanțelor în Guvernul Bolojan, trebuie să găsească sursa de finanțare pentru plata despăgubirilor către Pfizer, în baza unor contracte pe care a refuzat chiar el să le avizeze.
În referatul DNA prin care s-a solicitat, în 2023, ridicarea imunității fostului premier Florin Cîțu și a ex-miniștrilor URS ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, acuzați de abuz în serviciu în legătură cu achiziția, în surplus, de vaccinuri în valoare de peste un miliard de euro, este devoalat modul în care ministrul Finanțelor de la acel moment, dar și din prezent, Alexandru Nazare s-a opus acestei operațiuni, refuzând să avizeze memorandumurile aprobate de Guvern și atrăgând atenția că se făceau cheltuieli bugetare mamut, nejustificate.
Ministerul Finanțelor a sesizat, printr-un document oficial, achiziția unui număr mult mai mare de doze de vaccin decât ar fi fost necesar. Mai mult, a arătat că soldul Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului era, atunci, de 537.959.000 de lei, sumă insuficientă pentru a acoperi solicitarea din memorandum. Ministerul Finanțelor arăta, de asemenea, că nu poate avea calitatea de coinițiator, dat fiind faptul că, potrivit HG 34/2009, instituția nu are atribuții în domeniul sănătății. „După cum reiese din datele prezentate, au fost contractate sau urmează să fie contractate, conform prezentului memorandum, un număr de 53.188.626 de doze de vaccinuri pentru o țintă de 10,7 milioane de persoane eligibile pentru a fi vaccinate. Acest total este de 2,5 ori mai mare decât numărul pentru vaccinarea cu două doze a întregii populații”, semnala Ministerul Finanțelor.
Remaniat pentru că nu a participat la „combinație”
Printr-o altă adresă, din 2 aprilie 2021, Ministerul Finanțelor, prin Alexandru Nazare, a solicitat Ministerului Sănătății să transmită fundamentarea detaliată a cheltuielilor pe care le estimează cu Programul național de vaccinare, precum și sumele și termenele de plată aferente acestor doze. Iar în cadrul ședinței de Guvern din 18 martie 2021, în care s-a dezbătut memorandumul privind aprobarea celui de-al doilea contract cu Moderna, în valoare de 151,5 milioane de euro, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția asupra numărului mare de vaccinuri care urmau să fie achiziționate. La fel s-a întâmplat și cu memorandumul semnat de Ioana Mihăilă.
La data de 8 iulie 2021, Florin Cîțu a luat decizia de a-l remania pe Alexandru Nazare din funcția de ministru al Finanțelor. Inițial, Cîțu a spus că remanierea trebuia să aibă loc înainte de rectificarea bugetară, lăsând să se înțeleagă că au existat diferende de opinie între cei doi pe acest subiect. Fostul premier i-a cerut demisia lui Nazare, însă acesta a refuzat să se supună. Motiv pentru care l-a remaniat, anunțându-l sec că a transmis la Palatul Cotroceni documentele pentru a-l da afară din Guvern. Imediat, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de remaniere și l-a numit pe însuși Florin Cîțu în funcția de ministru interimar al Finanțelor.
Proiect de lege abuzivă, pentru a ascunde urmele
DNA s-a sesizat din oficiu, la data de 15 septembrie 2021 și a înregistrat dosarul 243/P/2021 pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fiind începută urmărirea penală.
O lună fără o zi mai târziu, Florin Cîțu, în calitate de senator, împreună cu vicepremierul Kelemen Hunor (deputat) și cu ministrul Dezvoltării, Cseke Attila (senator) au depus la Senat Legea 454/2021 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, în perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unităților publice și private.
Legea lui Cîțu prevedea interzicerea accesului la locul de muncă, la stat și la privat, salariaților care nu prezintă certificatul digital din care să rezulte fie că s-au vaccinat, fie că s-au testat RT PCR pe banii lor. Pentru cine nu prezenta acest certificat, se suspenda contractul de muncă pe o perioadă de 30 de zile, iar la expirarea acestui termen, salariatului în cauză i se desfăcea contractul de muncă. Mai mult, șefii care ar fi îndrăznit să-și primească la locul de muncă salariații care nu dețineau acest certificat ar fi trebuit să fie amendați cu până la 100.000 de lei.
Încă din 31 mai 2021, Cîțu a declarat, în ședința de Guvern, că se previzionează vaccinarea a 70% din populația totală rezidentă a României până în toamna aceluiași an (adică 13,5 milioane de persoane), din 15.684.619 persoane de peste 18 ani, așa cum rezulta din statistica INS. Mai mult, ex-premierul a precizat, tot atunci, că ia în calcul, după ce s-ar fi atins acest deziderat, vaccinarea persoanelor cu vârsta de peste 12 ani (16,9 milioane de persoane), iar în următorii doi ani, să se ajungă la o vaccinare de 18,9 milioane de persoane.
Planul lui Cîțu, zădărnicit de Nazare inclusiv la vot, în Parlament
Problema este că, între 12 decembrie 2020 și 17 septembrie 2021, conform DNA, s-au vaccinat 8.131.247 de oameni în România, fiind folosite 16.924.700 de doze de vaccin. Astfel că au rămas neutilizate 73.470.356 de doze, inclusiv cele contractate în plus. Legea lui Cîțu cu vaccinarea obligatorie ca să ai acces la muncă ar fi condus la vaccinarea a restului de 7.553.372 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Iar în situația în care toate aceste persoane ar fi acceptat două doze plus una de rapel, s-ar fi ajuns la un consum de 22.660.116 doze din cele cumpărate în plus. Apoi, dacă planul mergea până la capăt, vaccinând 18,9 milioane de români, cu câte 3 doze, ar fi însemnat un consum de 56.700.000 de doze. Chiar și așa, Guvernul Cîțu a contractat cu peste 33 de milioane de doze de vaccin în plus.
Spre disperarea lui Cîțu, în 27 octombrie 2021, legea vaccinării forțate a picat în Senat. Organică fiind, era nevoie de 86 de voturi „pentru”. A obținut numai 67. Iar de la PNL s-au abținut doi senatori. Unul este chiar Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor dat afară din Guvern pentru că s-a opus acestei afaceri.
Legea a intrat la vot în Plenul Senatului, unde, deși a primit mai multe voturi „pentru” decât voturi „împotrivă”, a fost respinsă, în 26 octombrie 2021. Concret, fiind vorba despre un act legislativ aflat în categoria legilor organice, această lege, ca să treacă, trebuia să primească votul a jumătate plus unul din totalul senatorilor, adică de 69 de parlamentari. În urma votului, doar 67 de senatori au votat „pentru” adoptarea acestei legi, 60 au votat „împotrivă” și au existat două abțineri
Ministrul Sănătății: Nu avem banii
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat, într-o conferinţă de presă organizată imediat după pronunțarea hotărârii de către Tribunalul francofon de primă instanță de la Bruxelles, că dozele de vaccin doar de la Pfizer depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel și, astfel, achizițiile din al treilea contract cu Pfizer au fost făcute fără o fundamentare clară a nevoii, cifrele fiind supraevaluate.
Alexandru Rogobete a transmis că Ministerul Sănătății nu are în prezent cele 600 de milioane de euro datorate companiei Pfizer. El a explicat că în cursul zilei de ieri urma să aibă loc o discuţie cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cu cei care se ocupă de proces. „Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii sau prin Ministerul Finanțelor. Asta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Nu, astăzi, Ministerul Sănătăţii nu are această sumă în bugetul de stat”, a mai declarat Rogobete.
„Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câştigă în recurs, în forma de apel, sigur că banii vor fi reîntorși către România, dar da, este o măsură executorie”.
Iată, așadar, cum Alexandru Nazare, cel care s-a opus, în 2021, semnării acestui contract păgubos, este silit, după cinci ani, ca, din poziția de ministru al Finanțelor, să găsească sumele necesare care să acopere o „gaură” pe care o anticipase de la bun început.
Alexandru Rafila: Aveam depozitele pline cu milioane de doze expirate
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis, săptămâna aceasta, că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă. Dosarul vizează contractul semnat de Comisia Europeană cu Pfizer în mai 2021 pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID în numele statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. Acordul stabilea pentru fiecare stat participant un număr precis de doze.
Compania Pfizer a dat în judecată, la finalul anului 2023, România, Polonia și Ungaria, după ce cele trei state au refuzat să mai preia și să plătească toate dozele comandate în timpul pandemiei. Judecătorii au arătat că nu există nereguli în procedura prin care a fost atribuit contractul și au respins argumentele invocate de partea română privind rezilierea sau modificarea obligațiilor contractuale. Instanța a stabilit că scăderea numărului de infectări și evoluția pandemiei nu justifică renunțarea la dozele comandate.
Prin urmare, Tribunalul a decis că România trebuie „să preia dozele de vaccin care îi mai rămân și să plătească prețul acestora către Pfizer, respectiv 3.031.128.036,97 de lei, cu TVA inclusă”, adică aproximativ 600 de milioane de euro. În același dosar, Polonia a fost obligată să achite circa 1,3 miliarde de euro.
Fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rafila a precizat, într-o postare pe contul său de socializare, că „decizia de a nu mai cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19, pe care România nu le putea utiliza, a fost una corectă. Ar fi fost profund greşit să blocăm bugetul Sănătăţii în stocuri inutile, care ulterior ar fi fost distruse, doar pentru a acoperi erori din trecut”. Acesta a adăugat că „situaţia găsită la Ministerul Sănătăţii era clară: depozite pline cu milioane de doze care au expirat, un angajament suplimentar de achiziţie pentru 39 de milioane de doze semnat în mai 2021 şi, în acelaşi timp, un interes în scădere al populaţiei pentru vaccinare”. „Din păcate, nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România. În aceste condiţii, compania Pfizer a iniţiat acţiuni juridice, după ce România nu a mai comandat dozele prevăzute pentru anii 2022 şi 2023. Într-o situaţie comparabilă, compania Moderna a renunţat la pretenţii”, a mai precizat Rafila.