Cutremur politic la Ljubljana: președintele Parlamentului sloven anunță referendum privind retragerea din NATO
Noul președinte al Parlamentului sloven, Zoran Stevanović, a stârnit un val de reacții după ce a confirmat că intenționează să organizeze un referendum privind retragerea Sloveniei din NATO. Anunțul deschide o dezbatere sensibilă într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un moment în care tensiunile geopolitice rămân ridicate, iar relațiile dintre Occident și Rusia continuă să fie marcate de neîncredere.
Informația a fost relatată de Kyiv Post, care citează presa slovenă, inclusiv BalkanWeb și postul public RTVSLO. Potrivit acestor surse, Stevanović și-a reafirmat promisiunea făcută în campanie și a transmis că referendumul va avea loc.
Plan confirmat pentru consultarea populației
Declarația liderului sloven vine într-un context politic încărcat, în care apartenența la NATO rămâne unul dintre cele mai importante subiecte de securitate pentru statele din Europa Centrală și de Est. Stevanović a spus fără echivoc că vede acest demers ca pe o obligație asumată în fața alegătorilor.
„Trebuie să spun că am promis poporului un referendum pe tema ieșirii din NATO și că vom organiza acest referendum”, a spus el.
Mesajul său a fost interpretat ca o provocare directă la adresa direcției tradiționale de politică externă a Sloveniei, stat care a mizat în ultimele decenii pe integrarea euro-atlantică drept garanție de stabilitate și securitate.
„Ljubljana trebuie să devină din nou centrul decizional”
Stevanović a insistat și asupra ideii că Slovenia ar trebui să își recâștige o voce mai autonomă în politica externă. În opinia sa, deciziile majore nu ar trebui să fie dictate de instituțiile europene, ci luate la Ljubljana, în interesul direct al statului sloven.
„Ljubljana trebuie să devină din nou centrul decizional al Sloveniei, nu Bruxelles-ul”, a spus el.
În același timp, politicianul a admis că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu ar avea susținere publică suficientă. Totuși, el a subliniat că apartenența la UE aduce beneficii concrete Sloveniei și că nu dorește să împingă discuția până la un asemenea scenariu.
Această nuanțare arată că Stevanović încearcă să combine un discurs suveranist cu unul pragmatic, păstrând deschisă relația cu Uniunea Europeană, dar contestând arhitectura de putere din interiorul acesteia.
Referendum și asupra OMS
Pe lângă subiectul NATO, Stevanović a mai anunțat că formațiunea sa vrea să respecte și alte promisiuni electorale, inclusiv susținerea retragerii Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății. Este un nou semnal că liderul sloven își construiește agenda politică pe ideea de repliere strategică și reducere a implicării în structuri internaționale considerate prea influente sau prea îndepărtate de interesele naționale.
El a afirmat, de asemenea, că Slovenia ar trebui să evite implicarea în conflicte militare și diplomatice externe, argumentând că astfel de angajamente nu servesc interesului național. În viziunea sa, țara ar trebui să se concentreze pe consolidarea propriei poziții și pe relații mai echilibrate cu toți actorii internaționali.
Semnale de apropiere de Moscova
Un alt element care a atras atenția presei este deschiderea manifestată de Stevanović față de Rusia. Întrebat despre programul său extern, acesta a spus că are deja planificate vizite la Skopje și Copenhaga, dar ia în calcul și o deplasare la Moscova.
„Aș dori să construiesc punți și să cooperez bine cu toate țările, indiferent de zidul care a fost construit între Vest și Est”, a spus el.
Afirmația sugerează o posibilă repoziționare diplomatică a Sloveniei, cel puțin la nivel de discurs. În actualul climat european, orice semnal de deschidere către Moscova este privit cu atenție, mai ales atunci când vine din partea unui oficial care propune și un referendum privind apartenența la NATO.
Context internațional tensionat
Anunțul lui Stevanović vine și pe fondul unor critici reînnoite la adresa NATO venite din spațiul politic american. Donald Trump a sugerat recent că Statele Unite s-ar putea retrage din alianță, descriind NATO drept un „tigru de hârtie” și afirmând că apartenența SUA este „dincolo de orice reconsiderare” în urma divergențelor cu aliații privind războiul cu Iranul și securizarea rutelor maritime din Strâmtoarea Ormuz.
La rândul său, Marco Rubio a declarat că Washingtonul ar putea „reexamina” relația cu NATO, invocând neînțelegeri privind distribuirea responsabilităților și accesul la baze militare. În acest climat, orice discuție despre viitorul alianței capătă o greutate suplimentară, iar mesajele venite de la Ljubljana sunt cu atât mai urmărite.
O numire surprinzătoare
Stevanović este o figură controversată în politica slovenă. Partidul său a obținut doar 5,49% în alegeri, iar accesul său în funcția de președinte al Adunării Naționale a fost posibil în urma negocierilor pentru formarea guvernului. Numirea lui a fost considerată surprinzătoare, mai ales fiind vorba despre liderul unui partid nou, aflat pe ultimul loc dintre cele șapte formațiuni care au intrat în Parlament.
În mod obișnuit, această funcție revine reprezentanților celor mai mari partide din coaliția de guvernare. De această dată însă, poziția a fost ocupată de liderul formațiunii care a reușit să intre în legislativ cu o susținere modestă, dar cu o agendă politică foarte vizibilă.
De la antivaccinare la influență politică
Zoran Stevanović a devenit cunoscut în perioada pandemiei de Covid-19, când a condus o mișcare pornită inițial ca grup antivaccinare, transformat ulterior într-un protest mai amplu împotriva restricțiilor impuse de guvernul condus de Janez Janša. În finalul anului 2020, el a fondat Partidul Adevărului, formațiune care a reușit să capitalizeze nemulțumirile unei părți a electoratului.
La alegerile din 2022, partidul său a obținut 2,86%, sub pragul necesar pentru intrarea în Parlament. În ultima campanie însă, formațiunea a promovat constant ideea unui referendum privind NATO, iar unii observatori au catalogat-o drept apropiată de Rusia, acuzații respinse categoric de Stevanović.