Este vorba despre un proiect care pretinde că vrea să pună în aplicare referendumul organizat de Nicușor Dan odată cu primul tur anulat al alegerilor prezidențiale, din noiembrie 2024, referendum prin intermediul căruia fostul edil general Nicușor Dan dorea să desființeze, din punct de vedere financiar, primăriile de sector. Cătălin Drulă a preluat, electoral, acest referendum, care a conținut trei întrebări, folosindu-se de doar două dintre temele supuse consultării populare și ignorând cu desăvârșire tema investițiilor în programe de combatere a consumului de droguri în școli, apobată, de asemenea, la referendumul din noiembrie 2024.
La data de 9 martie 2025, Senatul a adoptat tacit legea pentru „transpunerea rezultatelor referendumului local asupra aprobării de către Consiliul General al Municipiului București a repartizării între Primăria Municipiului București și primăriile de sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni, desfășurat în data de 24 noiembrie 2024”. Acest proiect este opera deputatului USR Cătălin Drulă și a fost depus la Parlamentul României în data de 22 octombrie 2025, în precampania electorală a alegerilor locale parțiale pentru Primăria Capitalei, alegeri la care Drulă a avut calitatea de candidat ce a obținut, în urma scrutinului desfășurat în 7 decembrie 2025, locul al patrulea.
Prin acest proiect de lege, Drulă dorea ca impozitul pe clădiri, pe terenuri și pe mijloace de transport să se datoreze, de către cetățenii Capitalei, exclusiv bugetului local al municipiului București, și nu bugetelor locale ale primăriilor de sectoare. De asemenea, dorește ca taxele pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare, a atestatului de producător, taxele pentru eliberarea autorizației pentru activitățile de baruri și alte activități de servire a băuturilor, activități recreative și distractive să fie datorate tot bugetului local al municipiului București, nu la sectoare. Același lucru ar trebui să se întâmple cu taxa pentru servicii de reclamă și publicitate. Până și taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă ar urma să se facă venit la bugetul local al municipiului București.
Consultarea populară din 2024 cuprindea și consumul de droguri în școli. Legea nu prevede nimic despre asta
Legea propusă de Cătălin Drulă ar desființa, practic, din punct de vedere financiar, sectoarele Capitalei, sectoare controlate, în integralitate, de edili de la PSD și PNL.
Demersul lui Drulă este însă și unul ipocrit. Asta, deoarece, în ciuda celor afirmate de USR-ist în expunerea de motive, referendumul lui Nicușor Dan din data de 24 noiembrie 2024 a conținut nu una, ci trei întrebări. Cătălin Drulă a făcut o lege doar pentru a doua întrebare supusă consultării populare, și nu pentru prima, așa cum susține în documentul citat, ignorând cu totul celelalte două întrebări și răspunsuri.
Astfel, conform informației centralizate la nivelul Biroului Electoral Central, prima întrebare care a fost supusă referendumului din 24 noiembrie 2024 a fost: „Sunteți de acord ca Primarul General să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?” și a fost votată cu „DA” de 66,41% dintre bucureștenii prezenți la urne. Un răspuns mult mai semnificativ decât cel la întrebarea care s-a soldat cu proiectul de lege inițiat de Drulă și care a primit un răspuns nu de 64,39%, așa cum scrie deputatul USR în expunerea de motive, ci de 64,37%.
Mai grav decât atât însă este că Drulă a ignorant cea de-a treia întrebare supusă referendumului popular, și care a fost propusă și adoptată la cererea consilierilor generali ai PSD, prin care 84,58% dintre bucureșteni au răspuns „DA” la întrebarea: „Sunteți de acord ca Primăria Municipiului București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?”. Proiectul de lege în discuție nu conține nici măcar o referire la această chestiune.
Nu există rapoarte, nu există punctul de vedere al Executivului
Proiectul nu doar că nu a fost supus la vot în Parlament, dar nu a primit nici măcar punctul de vedere al Guvernului condus de Ilie Bolojan. Punct de vedere ce a fost solicitat, conform documentelor oficiale, încă din data de 27 octombrie 2025. Doar Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil proiectul lui Drulă, în timp ce Consiliul Fiscal a transmis, la data de 28 noiembrie 2025, un aviz în cadrul căruia a menționat că nu este necesară opinia acestei instituții.
La data de 2 decembrie 2025, legea a fost trimisă pentru raport comun la Comisia pentru Buget și Finanțe, la Comisia Juridică și la Comisia pentru Administrație Publică a Senatului. Termenul final pentru transmiterea acestui raport către Plen a expirat la data de 16 decembrie 2025. Nici în prezent nu există vreun raport, așa cum nu există atașat nici punctul de vedere al Guvernului Bolojan.
La data de 16 februarie 2026 s-a solicitat prelungirea termenului de adoptare tacită, de la 45 de zile la 60 de zile. În aceeași zi, cererea de prelungire a fost aprobată, prin hotărâre a Plenului Senatului. Apoi, la data de 9 martie 2026, legea a fost adoptată tacit de Senat, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit articolului 75, alineatul 2, din Constituția României.
La data de 10 martie 2026, legea lui Cătălin Drulă a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional.
Deputatul progresist plânge de mila lui Traian Băsescu
Ipocrizia lui Cătălin Drulă a fost manifestată nu doar în campania electorală, ci și după ce legea sa a trecut tacit de Senat. Într-o postare pe contul său de socializare, deputatul progresist susține, în continuare, că „referendumul din 2024 a fost clar: banii bucureștenilor trebuie să meargă într-un singur buget, al întregului oraș. De aici, să prioritizăm investițiile. Prima dată, sisteme mari, așa cum sunt traficul și termoficarea. Nu împărțiți politic de la centru, în funcție de cine e prieten cu cine la guvern. Am depus în Parlament legea care pune în practică exact ce au cerut bucureștenii”. Evident, nu suflă nicio vorbă în legătură cu faptul că referendumul a validat și tema programelor de prevenție a consumului de droguri în școli.
Drulă își acuză colegii din Parlament că „nicio comisie senatorială nu a luat-o în discuție, nu a existat niciun vot. Au lăsat-o să treacă tacit - adică au lăsat termenul de 60 de zile să expire și legea a trecut fără ca nimeni să ridice mâna, nici pentru, nici contra. Colegii mei, senatorii USR, s-au luptat s-o pună pe ordinea de zi. PSD și PNL au refuzat de fiecare dată. Oamenii au votat un referendum, iar Parlamentul le ignoră voința”.
Însă, și mai grav, Drulă îl victimizează pe Traian Băsescu, pentru a-și susține acest demers legislativ: „Până în 2001, Bucureștiul funcționa cu un singur buget municipal. Întâi se aprobau marile sisteme - termoficare, transport, infrastructură - apoi banii mergeau la sectoare. A funcționat. Dar a venit Năstase care a vrut să-i dea o lecție lui Traian Băsescu. Și răul făcut atunci de PSD continuă până astăzi”.