„BNR o să permită în perioada următoare deprecierea cu 35% a leului (în două etape), urmată de creșterea dobânzii la 10%”, a declarat Cîțu într-o postare pe Facebook.
De ce spune Cîțu că nu e doar vina BNR?
Potrivit fostului premier, Banca Națională a României nu va avea altă opțiune, însă nu este în totalitate responsabilitatea sa pentru situația economică spre care ne îndreptăm. Contextul macroeconomic și deficitul bugetar sunt factori esențiali.
Deficitul bugetar atacă stabilitatea leului
Declarația vine în aceeași zi în care Eurostat a anunțat că deficitul bugetar ESA al României a atins 9,3% din PIB la finalul anului trecut, o cifră alarmantă pentru economia națională și piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor promite: Deficit de 7% în 2025
În contrast cu tonul pesimist al fostului premier, Ministerul Finanțelor dă asigurări că România își menține angajamentul de a reveni la un deficit bugetar de 7% din PIB în 2025, cu o traiectorie descendentă și în anii următori.
Ce ar însemna o depreciere de 35% a leului:
-
Creșteri masive ale prețurilor la alimente, combustibil și importuri
-
Rate bancare mai mari pentru creditele în lei
-
Scăderea puterii de cumpărare
-
Presiune imensă pe populație și mediul de afaceri
(sursa: Mediafax)