În Mongolia, creşterea explozivă a numărului de naşteri a determinat o aglomerare a grădiniţelor şi a cauzat numeroase probleme pentru educatori. Situaţia este atât de gravă, încât părinţii trebuie să câştige o tragere la sorţi pentru a putea să îşi şcolarizeze copiii în sistemul public de învăţământ, altfel se văd nevoiţi să apeleze la costisitoarele şcoli private, dacă dispun de mijloace financiare adecvate, informează AFP.
În capitala ţării, Ulaanbaatar, locurile din grădiniţele de stat sunt distribuite cu ajutorul hazardului, graţie unui sistem bazat pe o loterie online. Părinţii care nu câştigă sunt foarte supăraţi.
"Ne gândeam că vom câştiga tragerea la sorţi şi ne pregăteam să cumpărăm rechizitele şcolare pentru fiul meu", a spus Sukhbaatariin Boldbaatar, un tânăr tătic de 27 de ani. "Însă am primit un SMS prin care ni s-a spus că nu am fost aleşi. Pe moment, m-am întrebat cum se poate ca viitorul unui copil de doi ani să fie stabilit doar cu ajutorul hazardului", a adăugat el.
Fiul lui face parte din cei 22.000 de copii care au participat la loterie: doar 12.600 au fost în final selecţionaţi. Ceilalţi trebuie să rămână acasă sau să fie înscrişi la şcoli private, inaccesibile pentru familiile cu venituri modeste, aşa cum este şi cazul familiei lui Boldbaatar, aflat în prezent în şomaj.
Grădiniţele publice din Ulaanbaatar nu mai au locuri decât pentru jumătate dintre cei 146.000 de copii cu vârste cuprinse între doi şi cinci ani din capitala mongolă, potrivit Biroului municipal pentru educaţie.
Această problemă se explică, potrivit experţilor, printr-o lipsă de planificare pe termen lung.
Cele mai multe dintre şcolile publice au fost construite în epoca comunistă. Foarte puţine şcoli au fost amenajate după tranziţia la democraţie din 1990. Rezultatul: sălile de clasă sunt în prezent arhipline, educatorii, învăţătorii şi profesorii sunt surmenaţi, iar resursele didactice sunt utilizate la nivel maximal.
60 de elevi în clasă
Obosiţi să predea în aceste condiţii extreme, profesorii din şcolile mongole au făcut grevă între 21 şi 26 septembrie.
"Am fost nevoiţi să ne obişnuim să lucrăm cu peste 60 de elevi în fiecare clasă", a dezvăluit pentru AFP Tsergiin Bayalag, un educator la grădiniţa cu numărul 122 din Ulaanbaatar.
Stabilimentul are în prezent 660 de copii, reprezentând dublul capacităţii sale teoretice.
"Sarcina de muncă suplimentară nu îi afectează doar pe profesori. Bucătarii trebuie să prepare şi ei de două ori mai multă mâncare. Vreau ca Guvernul să plătească un salariu decent profesorilor", a declarat Tsergiin Bayalag.
Aglomeraţia din clase favorizează şi difuzarea microbilor şi a gripei, iar spitalelor le este dificil să administreze în mod eficient fluxul constant de pacienţi foarte tineri.
În faţa acestei situaţii, părinţii bogaţi nici nu se mai obosesc să participe la tragerea la sorţi şi îşi înscriu copiii direct în sistemul de învăţământ privat. Cei cu venituri modeste îşi păstrează copiii acasă, întrucât grădiniţa nu este obligatorie în Mongolia.
Rata natalităţii a explodat în ultimii 10 ani în Mongolia, crescând de la 18,4 naşteri la 1.000 de locuitori în 2006 la 25,4 naşteri la 1.000 de locuitori în 2016, potrivit statisticilor guvernamentale. Această creştere se explică parţial prin faptul că generaţia născută în timpul unui precedent "baby boom" din anii 1980 a ajuns acum la vârsta la care a început să procreeze.
Măsuri insuficiente
Iar în Ulaanbaatar, unde trăiesc deja jumătate din totalul de 3 milioane de mongoli, afluxul foştilor păstori nomazi, provenind din câmpiile mongole, rămaşi acum fără locuri de muncă, accentuează această problemă.
Batkhuyagiin Batjargal, directorul executiv al asociaţiei Alianţa mongolă pentru educaţie, consideră că această criză reprezintă în special rezultatul politicii guvernamentale.
"Au existat suficient de multe semnale în trecut, însă măsurile luate au fost insuficiente", a declarat el.
Naşterile din Mongolia au explodat cu ocazia "Anului porcului de aur", în 2007, întrucât bebeluşii născuţi în acea perioadă ar urma să aibă parte de prosperitate, potrivit calendarului mongol. Însă de atunci au fost luate prea puţine măsuri pentru a face faţă acestui aflux previzibil de nou-născuţi.
Municipalitatea din Ulaanbaatar construieşte noi şcoli în cartierele defavorizate. Însă Mongolia este afectată de datorii, fapt ce limitează puternic nivelul cheltuielilor publice.
Şcolile primare nu fac obiectul unei trageri la sorţi, întrucât Constituţia ţării garantează educaţia gratuită pentru toţi copiii începând de la vârsta de şase ani. Ele sunt însă la fel de aglomerate ca grădiniţele.
La şcoala primară numărul 65, Lkhagvasurengiin Oyunchimeg are 44 de elevi în clasă, însă nicio sală nu este disponibilă pentru a oferi meditaţii.
"Uneori, împreună cu elevii, ne mutăm pe holuri", a explicat învăţătoarea mongolă. "Însă holul nu este un loc adaptat pentru a studia şi copiii îşi pierd foarte uşor atenţia", a adăugat ea. AGERPRES