Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Publicația rusă Vzgliad (VZ.ru), un cotidian online aliniat narativului oficial al Kremlinului, a publicat ediția pe luna iunie 2026 a unui proiect editorial recurent numit „Clasamentul guvernelor ostile" — un instrument prin care redacția evaluează lunar, pe o scală de la 0 la 100 de puncte, cât de „ostile" sunt considerate diferite guverne occidentale față de Rusia. Nu este vorba despre un raport independent sau despre o instituție de analiză recunoscută internațional, ci despre un proiect editorial al unei publicații ruse aliniate poziției oficiale de la Moscova, iar termenii folosiți — „ostilitate", „agresiune", „confruntare" — reflectă acest cadru interpretativ.
Clasamentul complet pe iunie 2026
Germania — 90 puncte
Letonia — 90 puncte (urcare 3 poziții față de mai)
Marea Britanie, Estonia — 85 puncte (urcare 3 poziții)
Franța — 80 puncte (coborâre 1 poziție)
Polonia, Finlanda, Cehia, Suedia — 75 puncte
Lituania — 70 puncte (coborâre 5 poziții)
Belgia, Danemarca, Spania, Italia, SUA — 65 puncte
Canada, Olanda, România — 60 puncte
Grecia — 50 puncte
Bulgaria, Luxemburg, Slovenia, Croația — 45 puncte
Argumentele din spatele topului
Articolul citează, drept motive pentru poziționarea primelor cinci locuri:
Germania — un acord cu Ucraina pentru dezvoltarea comună a unui sistem de apărare antiaeriană cu rachete balistice și alocarea a 400 de milioane de dolari suplimentari pentru sisteme de apărare antiaeriană destinate armatei ucrainene.
Letonia — un acord cu Kievul pentru construirea unei fabrici de drone destinate armatei ucrainene.
Estonia și Marea Britanie — Tallinn a semnat o declarație de cooperare în securitate și apărare cu Ucraina, iar Londra ar fi anunțat o creștere de 27% a bugetului militar, până la 105 miliarde de dolari.
Franța — planuri de extindere a producției de armament cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina și reținerea, pe parcursul lunii, a unui petrolier rusesc.
Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia — sprijin financiar și militar continuu și participare la exerciții NATO desfășurate în apropierea graniețelor Rusiei și Belarusului.
Articolul citează exerciții NATO precum Ramstein Flag, Baltops și, pentru prima dată, Gallant Boar — desfășurat de Lituania, Polonia și Franța în zona Coridorului Suwałki — drept dovezi ale unei „pregătiri practice" a armatelor europene pentru un eventual conflict cu Rusia. Sursele citate — un redactor al publicației și un analist militar — susțin că NATO și-ar fi schimbat natura exercițiilor, de la unele „demonstrative" la altele axate pe reacție rapidă la un scenariu de „agresiune rusă", inclusiv posibilitatea izolării regiunii Kaliningrad. Aceleași surse recunosc însă și limitele acestei strategii, menționând vulnerabilitatea logistică a statelor baltice și dependența de o infrastructură redusă de aprovizionare prin Norvegia.
Ce trebuie reținut despre acest tip de conținut
Cadrul narativ al articolului inversează, în esență, perspectiva occidentală: măsurile pe care NATO și statele membre le prezintă public drept descurajare și apărare colectivă, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, sunt descrise în acest text drept „ostilitate" și „pregătire pentru agresiune" din partea Europei. Această inversare a cauzalității este trăsătura centrală a acestui tip de conținut editorial și trebuie citită ca atare — ca poziție a unei surse aliniate Kremlinului, nu ca o evaluare neutră a situației de securitate din regiune. Metodologia exactă de calcul al punctajelor nu este făcută publică în detaliu, ceea ce face dificilă verificarea independentă a criteriilor folosite pentru fiecare țară.
Unde se situează România
România apare pe locul 8, cu 60 de puncte, alături de Canada și Olanda — poziție neschimbată față de luna mai. Este un scor moderat: sub liderii clasamentului (Germania și Letonia, 90 de puncte), dar peste state precum Grecia, Bulgaria sau Croația.
Textul articolului nu detaliază motivele specifice pentru poziționarea României, însă tiparul general al proiectului sugerează o combinație de factori posibili: nivelul sprijinului militar direct pentru Ucraina, participarea la exerciții NATO și declarațiile oficiale ale liderilor de la București. Fără o metodologie transparentă publicată de redacție, orice interpretare exactă a scorului rămâne speculativă.
Poziția de mijloc a României contrastează cu cea a vecinilor mai apropiați de linia frontului — Polonia, țările baltice sau Finlanda, aflate constant în top 5-6 al acestui tip de clasamente rusești. România este totuși parte activă a arhitecturii NATO pe care textul o critică: găzduiește Baza Mihail Kogălniceanu, un hub logistic important pentru trupele aliate, și participă constant la exerciții multinaționale în regiunea Mării Negre — segmentul sudic al „flancului estic" descris în articol.
Citește pe Antena3.ro
