Vinul bun a fost mereu în strânsă legătură cu viața culturală. Reuniunile, schimbul de idei între oameni, s-au făcut, în mod tradițional, în jurul unui vin bun. Socializarea a condus către progresul cultural al omenirii, în ultimele sute de ani, iar vinul a fost omniprezent. Acest lucru nu implică o cantitate mare, ci o calitate foarte bună a licorii bahice. Tocmai de aceea, specialiștii vorbesc despre o cultură a vinului. Există o strânsă legătură între licoarea provenită din struguri și evoluția artei în cultura europeană.
Franța a fost asociată, în ultimele secole, cu vinurile nobile. Dar toate țările europene au experimentat legătura incontestabilă între vin și cultură, având fiecare specificul propriu și o istorie culturală legată de vinuri. „Vinul este o cultură în sine. Ca să poți să vorbești despre vinuri, trebuie să ai un anumit nivel de cultură, să cunoști istoria vinului, a locurilor, a oamenilor. Toți marii artiști au avut un vin preferat și chiar inspirațional. Ce altă plăcere mai mare să fie decât să savurezi un pahar de vin bun și să poți vorbi despre o carte bună, despre un tablou sau despre o compoziție muzicală? Asta înseamnă relaxarea cu vin și cultură. Pasteur spunea că este mai multă filosofie într-o sticlă de vin decât în cel mai gros manual. Avem și răspunsul pentru care, da, vinul ne stimulează, ne face să ne gândim la frumos și la lucruri minunate pe care ni le dorim în viața noastră”, explică Diana Pavelescu, una dintre degustătoarele profesioniste de vin din România. Ocupația de degustător presupune pregătire, știință, dar și talent, pasiune și anumite calități pe care nu toți oamenii le au, în mod natural. De aceea, s-a constatat că femeile sunt cele mai bune degustătoare de băuturi alcoolice. Iar cel mai important lucru pentru cei care vorbesc despre vinuri este să aibă și un foarte bogat bagaj cultural. Fără acesta, descrierea unui vin nu este completă.
„Savoir vivre” la cursurile pentru degustători
Femeile sunt preferate, când e nevoie de specialiști în alcool. Sunt mai sensibile, iar un studiu publicat în anul 2014 de PLoS ONE a demonstrat că în creierul femeilor sunt, în medie, cu aproape 50% mai mulți neuroni în centrii olfactivi (partea dedicată mirosului) decât în creierul bărbaților. Yale University a descoperit că femeile au mai multe papile gustative. 35% dintre femei (15% dintre bărbați) se pot numi „superdegustători”, ceea ce înseamnă că identifică arome ca acru, amar și dulce mai cu acuratețe decât ceilalți. Din punct de vedere evolutiv, un miros mai bun ar fi putut ajuta femeile să-și aleagă mai bine partenerul. Mirosul și gustul sunt foarte apropiate, astfel încât nu este deloc surprinzător faptul că femeile tind să aibă un palat mai sensibil decât bărbații. Cei care vor să devină degustători profesioniști pot face cursuri și trebuie să acumuleze experiență, dar pentru a ajunge la performanță este nevoie de multe calități în plus față de ceea ce se cere în alte meserii. „Totul începe din pasiunea pentru vin, cu toată povestea lui: cultură, istorie, locuri, oameni și mult drag pentru «savoir vivre». Dacă e să dezbrac de toată această emoție meseria asta, spun că un degustător autorizat de vinuri este o persoană cu pregătire de specialitate, care lucrează în industria vinului și poate fi inițiat, specialist sau expert. Cei mai mulți am început pe același scenariu: cursul de degustători unde, în primul rând, ne-au fost testate capacitățile organoleptice, pragul de sensibilitate la cele patru gusturi de bază - acru, amar, dulce, sărat. De asemenea, memoria senzorială la 24, respectiv 48 de ore, teste psihologice, identificări de culoare, teste teoretice din vinificație, identificări de alcool, zahăr, aciditate, extract. Nu sunt teste grele pentru cineva care lucrează în domeniu, în schimb, pentru un «outsider», poate fi o provocare. Dar plăcută”, mai spune Diana Pavelescu. După cursuri urmează practica, iar cei care nu au „chemare”, adică pasiune pentru ceea ce fac, nu pot da randament. În afară de secretele degustării însă, cei care vor să devină specialiști în vinuri învață și foarte multă istorie a locurilor din care provin vinurile, fiind mereu conectați cu viața culturală a zonelor în care sunt cramele și podgoriile.
Pregătire continuă pentru performanță
În profesia de degustător de vinuri, specialiștii nu încetează niciodată să se pregătească și să învețe. „După 4 ani de experiență, cererea mea de a deveni membru ADAR fost acceptată. Acum, după 20 ani de când am făcut cursurile de vin și de distillate, pot spune că am expertiză în domeniu. Secretul este să deguști tot timpul și să-ți placă să faci asta. Am urmat și cursurile WSET (Wine and Spirit Education Trust) o școală britanică ce pregătește specialiști în domeniul degustării și cunoașterii vinurilor din toată lumea. Acum sunt la nivelul 4. Este un fel de masterat care durează aproape doi ani și-ți conferă o autoritate, este o diplomă recunoscută în întreaga lume”, explică Diana Pavelescu. Specialista a deschis, anul trecut, și o școală de degustători profesioniști în România, care deja a ajuns la cea de-a patra serie de formare.
„Vinul a făcut parte întotdeauna din viața culturală, pentru că înseamnă și viață socială, mai multe persoane strânse la un loc pentru că împărtășesc aceleași nevoi și aceeași dragoste față de frumos. Vinul ține loc de liant între oameni și cultură, apropiindu-ne”.
Diana Pavelescu, specialist internațional
Socializarea care ne menține tineri
Îmbătrânirea creierului poate fi încetinită prin folosirea cuvântului, iar cea mai recomandată metodă este socializarea, schimbul de idei între oameni, ceea ce face parte din viața culturală. La congresele neurologilor din ultimii ani s-a discutat foarte mult problema menținerii tinereții creierului și a întregului organism, dar și a recuperării în urma unor accidente sau afecțiuni, prin stimularea activității cerebrale cu ajutorul cuvântului al socializării. Neurologii ne recomandă să citim şi să dezbatem subiectele, pentru o viaţă cerebrală mai lungă şi armonioasă. Aceleaşi exerciţii pot încetini sau chiar stopa evoluţia bolii Alzheimer şi ajută la recuperarea neurologică în urma accidentelor. Specialiştii ne recomandă o viaţă emoţional-cognitivă echilibrată, odihnă suficientă şi folosirea cuvântului, în defavoarea imaginii, pentru a preveni îmbătrânirea prematură a creierului. La aceste exerciţii zilnice se adaugă un stil de viaţă sănătos din toate punctele de vedere, incluzând exerciţii fizice în aer liber, cât mai multă socializare şi alimentaţie sănătoasă, regulată. Mâncarea trebuie să fie îmbinată cu socializarea, iar studiile arată că mâncarea cu specific mediteranean este recomandabilă, nu doar pentru că este preparată într-un anumit fel, ci şi pentru că presupune asocierea cu prietenii sau familia.
În privinţa posibilităţilor de încetinire a procesului de îmbătrânire, specialiştii arată că ne putem antrena permanent pentru a preveni afecţiunile cerebrale şi pentru a ne asigura o viaţă lungă şi sănătoasă. De asemenea, nu toate semnele de oboseală arată începutul unei afecţiuni grave, iar exerciţiul mental este foarte important. Iar socializarea poate fi însoțită de un pahar de vin bun, înseamnă delectare și stimulează schimbul de idei culturale.