Legea Educației s-ar putea schimba radical, de anul viitor, venind pentru prima oară cu o reformă radicală. România ar putea adopta sistemul finlandez, care garantează protecția copilului, formarea profesională a elevului, în conformitate cu piața forței de muncă, salarii foarte mari pentru profesori și sistem meritocratic. Tot sistemul finlandez permite și finanțarea educației de către investitori din piața forței de muncă, dar și reglementări legislative care să le permită angajatorilor să-și păstreze forța de muncă în care investesc.
În urma dezbaterilor pentru următoarea Lege a Educației, s-ar putea adopta ideea introducerii sistemului finlandez în România, mai ales după ce s-a ajuns la concluzia că actualul sistem este nociv atât pentru elevi, cât și pentru piața forței de muncă. Cele mai bune rezultate în Europa au fost date de școala din Finlanda, iar specialiștii care lucrează acum la această Lege ar putea lua în considerare exemplele de succes. “Este un sistem complex. De exemplu, într-o zonă montană, elevii pot studia acele lucruri care să-i poată ajuta să se integreze mai târziu pe piața forței de muncă din această zonă. Finlanda are și o comisie națională pentru educație, formată din specialiști, nu de persoane numite politic. Membrii acestei comisii intervin atunci când ceva nu merge bine în educație. De asemenea, furnizorii de educație din Finlanda pot crea curricula lor proprie, pentru comunitatea lor, având drept limitat de existență, în funcție de rezultate. Furnizorii de educație sunt în permanență evaluați, pe baza performanțelor, iar meseria de profesor este remunerată cu salarii de mii de euro. Bineînțeles, nu oricine poate ajunge profesor, ci sunt selectați doar cei mai performanți absolvenți din fiecare domeniu”, explică specialistul în educație Forin Colceag, supranumit și „antrenorul de genii”, după ce a obținut rezultate excepționale, pregătind zeci de copii, pentru a face performanță.
Angajatorii s-ar putea implica
În privința posibilităților de finanțare ale unui astfel de sistem, se pot găsi soluții în sectorul privat, care să completeze bugetele școliilor de stat, astfel încât angajatorii să-și poată forma noile generații de angajați. Pentru a se ajunge la acest deziderat, ar fi nevoie de o legislație care să privească Munca și Educația ca pe un singur sistem și să fie refăcute anumite legi actuale, care deocamdată nu permit nici acordarea unor salarii de mii de euro profesorilor, nici obligarea absolvenților de a rămâne angajați la companiile care le-au plătit școala. Până se va decide forma în care va fi supusă la vot, în Parlament, viitoarea lege a Educației mai are de trecut printr-un filtru fiinal al specialiștilor care până acum au elaborat viziunea și startegia pentru viitor. „Noi am transmis foarte ferm că nu suntem dispuși să asistăm la un concurs între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni, pe teme vizând Educația. Normal este ca având o viziune clară și o strategie, să vii apoi să discuți o lege care să reprezinte toate interesele elevilor, părinților și profesorilor. Întâi strategia și viziunea, apoi putem veni și cu legea asumată de toată lumea”, explică Marius Nistor, liderul federației Spiru Haret.
Nu se mai dorește o lege a educației făcută în grabă, care apoi să fie contestată și modificată, ca până acum. Dezbaterile s-au rezumat la comisia constituită sub patronajul Președinției, către care a înaintat o propunere și Academia Română, după dezbaterile la care a participat și specialistul Florin Colceag.
Atât timp cât toți partenerii sociali am fost implicați în discuții privind viitorul Educației, sub patronajul Președinției, să discuți ceva separat la Palatul Victoria este total neproductiv. Legea Educației va avea la bază strategia și viziunea stabilite în grupurile de lucru la Palatul Cotroceni.
Marius Nistor, Federația Spiru Haret