Despre salarizarea cadrelor didactice s-a vorbit foarte mult, în ultimii ani, fiind unul dintre factorii decisivi pentru creșterea calității învățământului românesc, deși simpla majorare a veniturilor tuturor profesorilor nu garantează o creștere a performanței, iar în acest context, salarizarea diferențiată ar fi singura metodă prin care să se poată stimula îmbunătățirea actului educațional, pe sistemul „success fee” - comision de succes - care se practică în alte domenii de activitate.
Cu alte cuvinte, cine are rezultate mai bune va primi mai mulți bani. Acest mecanism de bonificație care se dorește pentru sistemul de învățământ preuniversitar ar duce la o creștere a interesului fiecărui profesor pentru obținerea unor rezultate cât mai bune din partea elevilor, pentru a primi salarii diferențiate, mai mari decât ale colegilor care nu fac performanță.
Măsura a fost indicată de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la începutul acestui an. Mai precis, a fost prezentată de un reprezentant al organizației internaționale, Elizabeth Fordham (senior advisor la OCDE Directorate for Education and Skills), într-o conferință care s-a desfășurat la București pe 5 martie, organizată de Ministerul Educației.
88 de recomandări de la OCDE
Reprezentanta OCDE a spus, în cadrul conferinței, că există o legătură slabă între creșterea salariilor și creșterea performanței profesionale, iar Organizația încurajează diferențierile de salarizare, pe criterii de performanță. Aceasta a prezentat raportul OCDE întocmit la cererea Ministerului Educației din România, care conține 18 recomandări-cadru ale Organizației și peste 70 de măsuri detaliate pentru autoritățile române, multe care ating elemente-cheie necesare reformei, dar care lipsesc în prezent.
Printre cele 18 recomandări-cadru se numără și cele legate de salarizarea diferențiată a cadrelor didactice: salariile profesorilor din România să fie legate de performanța acestora, reformele în certificarea și evaluarea lor să fie revizuite, să fie luate măsuri care să evite suprapuneri și conflicte de interese în evaluările școlilor.
Citește și Care vor fi victimele noului sistem de evaluare bazat pe portofoliul elevului
Profesorii aleargă după ore suplimentare
Premierul Marcel Ciolacu a cerut, imediat, Ministerului Educației, să aplice măsura. „Să preluați propunerile OCDE privind salarizarea pe bază de performanță în învățământ și să le discutăm rapid cu sindicatele. Ca să aderăm la OCDE, obiectiv strategic al României, trebuie să îndeplinim această cerință legitimă. Și știu că toți părinții elevilor din România au aceeași așteptare de la sistemul de învățământ”, a cerut premierul, în cadrul următoarei ședințe de Guvern care a avut loc pe 7 martie.
Ciolacu i-a cerut de mai multe ori ministrului Educației să introducă acest sistem de salarizare pe baza performanțelor, încă de anul trecut, când au fost analizate rezultatele slabe înregistrate de România la testul PISA.
Premierul a mai explicat necesitatea acestei măsuri și prin comparația cadrelor didactice care au un număr mare de elevi olimpici cu cele care nu fac niciun fel de performanță, dar criteriile de salarizare actuale îi consideră egali. „Nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul”, declara premierul, în ianuarie 2024.
Diferențierea se face doar pe baza gradelor didactice și în funcție de vechimea în muncă, dar aceste criterii nu arată performanța legată de rezultatele elevilor, ci doar nivelul cunoștințelor profesorilor. Bonificațiile care s-au acordat până în prezent în sistemul preuniversitar au avut la bază tot criterii care nu țin de rezultatele elevilor, iar cei mai mulți profesori se străduiesc să ia ore suplimentare, pentru a primi bani în plus, indiferent de performanța reală.
S-a dat vina pe sindicate
Discuții despre salarizarea diferențiată, în funcție de performanțe, au mai fost în ultimii ani, începând din 2016, dar nu s-a ajuns niciodată la un consens. În lipsa unui set clar de criterii care să nu fie nici discriminatorii și să încurajeze realmente performanța profesorilor și a elevilor, s-a dat mereu vina pe sindicate, spunându-se că nu au fost de acord cu acest sistem de salarizare. De fapt, cei care ar fi trebuit să creeze cadrul legal necesar pentru aplicarea măsurii nu au reușit să creeze un sistem care să poată fi introdus în lege.
În 2016, Ministerul Educației condus de Adrian Curaj a chemat sindicatele la discuții, pentru introducerea criteriilor de performanţă în Legea salarizării unitare, iar profesorii au declarat că își doresc acest lucru. S-au răzgândit, însă, după ce au văzut cum erau prezentate aceste criterii: salariile urmau să crească sau să scadă, în funcţie de cât de eficiente şi de bine pregătite sunt cadrele didactice, dar sistemul de evaluare presupunea că pentru a primi mai mulți bani nu mai era suficient să obțină gradele didactice și să aibă vechime în muncă, ci să participe la programe de studii suplimentare faţă de calificarea iniţială, să aibă doctorate, să participe la atragerea de finanţări extrabugetare pentru unitatea de învăţământ - ceea ce poate însemna incompatibilitate și chiar trafic de influență; să facă parte din comisiile de organizare şi desfăşurare a examenelor şi concursurilor naţionale; să participe la programe şi proiecte educaţionale, în centre de documentare şi informare, laboratoare etc. - multe dintre aceste activități nefiind relevante pentru nivelul lor de pregătire, la materiile pe care le predau și neavând legătură cu rezultatele obținute de elevi. Doctoratul ar fi fost relevant, dar ulterior s-a renunțat chiar și la sporul acordat pentru cei care au diplome de doctor.
După ce li s-au prezentat aceste criterii pe baza cărora urmau să primească salariile, cei mai mulți profesori s-au opus, sindicaliștii spunând că „o astfel de măsură ar otrăvi atmosfera din şcoli”. De fapt era vorba despre alte tipuri de activități ale cadrelor didactice și de îndepărtarea acestora de interesul elevului.
Citește și Profesorii s-au săturat: Contractul pe perioadă determinată în școală înseamnă șantaj
Sunt dificultăți de evaluare și pentru gradația de merit
S-a mai pus și problema banilor - adică a bugetului alocat pentru premierea profesorilor cu performanțe. O idee a fost să se creeze fonduri de premiere, să se acorde salarii de merit sau gradaţii de merit. Propunerea a venit din partea sindicatelor, după ce proiectul avansat de Ministerul Educației a preluat unele criterii care se regăseau și în gradaţia de merit. Dar deja erau dificultăți legate de ierarhizarea dosarelor pentru plata acestor gradații.
Au mai fost propuneri pentru a aloca în fiecare lună 2% din fondul de salarii pentru plata suplimentară a profesorilor cu performanțe, iar aceste fonduri să rămână la dispoziţia consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ, care să ia decizia.
Părerea sindicatelor a fost, după toate dezbaterile eșuate, că proiectul ar fi fost doar o intoxicare mediatică pentru a se trage de timp în promulgarea Legii salarizării bugetarilor, dezbătută la acel moment. Alți sindicaliști spun că ar fi fost o încercare a Guvernului Cioloș de a crește influența ONG-urilor asupra sistemului de educație din România, pentru că mare parte din criteriile de evaluare ar fi avut legătură cu activitățile unor organizații, încurajând cadrele didactice să se îndrepte către anumite surse de finanțare prin ONG-uri și să servească interesele acestora, în detrimentul activității de la școală.
Ghinion sau păcăleală de 1 aprilie
Cu toate acestea, criteriile discutate acum se referă la performanțele elevilor, iar actualul ministru al Educației, Ligia Deca, părea că va pune lucrurile în mișcare, după ce a venit și cerința explicită din partea premierului Ciolacu. Deca a anunțat, la 1 aprilie, că Ministerul a început să lucreze la criteriile care vor sta la baza diferențierii veniturilor cadrelor didactice pe bază de performanță. Ziua Păcălelilor pare să fi fost cu ghinion pentru acest proiect, pentru că nici până astăzi nu s-au găsit soluțiile, iar aplicarea măsurii mai are de așteptat.
Deca anunțase încă de pe 11 martie că au loc discuții cu privire la „regândirea” gradației de merit și a treptelor de salarizare a profesorilor, iar la 1 aprilie a declarat că a decis „constituirea unui grup de lucru” cu sindicatele, care să elaboreze proiectul de Metodologie privind salarizarea diferențiată a personalului didactic pe baza unor criterii de performanță, potrivit unui comunicat de presă al instituției. Grupul s-a constituit, iar prima și unica întâlnire cu sindicatele a avut loc tot pe 1 aprilie, dar fără niciun rezultat.
Săptămâna trecută, în cadrul ședinței Comisiei de Dialog Social de la Ministerul Educației, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au solicitat ministrului Ligia Deca să explice public faptul că la acest moment nu există niciun proiect privind salarizarea diferențiată în funcție de performanță și că a existat o singură întâlnire pentru stabilirea criteriilor de performanță - cea de la 1 aprilie.
Care sunt capcanele noului sistem de evaluare
Surse din Ministerul Educației au declarat, pentru Jurnalul, că după întâlnirea din cadrul Comisiei de Dialog Social s-a reluat lucrul la stabilirea criteriilor de diferențiere a salarizării, dar nu se ajunge foarte ușor la un consens, pentru că există situații care pot fi reclamate ca fiind discriminatorii.
De exemplu, este corectă abordarea în privința olimpicilor, dar cei discriminați vor fi, în mod inevitabil, profesorii din mediul rural și din unitățile de învățământ cu profil tehnic.
Pe de altă parte, dacă s-ar lua în considerare notele obținute la clasă, s-ar încuraja profesorii să le dea note mari elevilor și se poate ajunge la o situație dezastruoasă, în care să avem generații de analfabeți cu note maxime, doar pentru că profesorii vor face tot posibilul să-și mărească salariile.
„Au existat cazuri chiar la școli private, considerate de elită, unde unii profesori le dădeau note de 10 unor elevi care abia reușeau să scrie și să citească, dar profesorii aveau o anumită reputație și nu doreau să arate nivelul real de pregătire al unora dintre elevi. E greu de demonstrat ceva, în astfel de situații, pentru că părinților le convine, chiar dacă ei pot observa, acasă, că au copii aproape analfabeți, iar la școala pentru care plătesc sume considerabile, copiii lor au note maxime. Pe de altă parte, nu se poate demonstra nici la Bacalaureat, pentru că o notă mică poate fi pusă pe seama emoțiilor sau a ghinionului din ziua examinării. Dacă a avut 10 pe linie la Română și a luat 5 la Bac, o să credem că elevul a avut doar o zi proastă, apoi intră ușor la o facultate la care e concurența mică, se angajează într-o multinațională și nici nu mai contează ce a făcut la liceu, iar profesorul care a trișat se poate lăuda în continuare cu rezultatele elevilor. Dacă s-ar introduce ca un criteriu de performanță notele de la clasă, ar fi foarte mulți cei dispuși să trișeze în același fel”, explică un specialist în Educație.
Pe de o parte, nu toți elevii pot participa în mod egal la concursurile care să ateste meritele profesorilor, din alte motive decât cele legate strict de nivelul de pregătire de la clasă, pe de altă parte, nici evaluarea făcută pe baza activității de la clasă nu e relevantă. În plus, se mai pune problema și în legătură cu performanța reală a profesorilor de la clasă, în cazul celor care obțin rezultate foarte bune, dar plătesc meditații, fiind instruiți de alți profesori.
O nouă întâlnire cu sindicatele din învățământ va avea loc în curând, fiind așteptate soluții din partea membrilor acestora, pentru că Ministerul Educației e în pană de idei.