"În programul strategic avem o măsură pentru proiectele de procesare a produselor agricole care a crescut de la 2,5 milioane de euro, ca alocare pe proiect, până spre 10 milioane de euro. Deci putem avea, pe viitor, proiecte mari în România pe zona de procesare, astfel încât să putem fi competitivi cu marile firme din UE. Trebuie făcută o analiză pe costul de producție, să vedem care parte din costul de producție ne trage în jos pe noi, ca producători români", spune oficialul.
Acesta atrage atenția că viitorul producătorilor agricoli este asocierea.
Trebuie să urmărim exemplele din Europa de vest, cu țări care au cea mai mare plus valoare pe produs. Discutăm de Olanda, Italia și Franța. Aceste țări sunt modele de cooperare, pe grupuri de producători, forme asociative care funcționează foarte bine. Cred că trebuie să înțelegem că dacă nu reușim să ne asociem, nu vom reuși să avem succes în viitor în plan individual. Chiar dacă momentan sunt firme cărora le merge bine sau sunt firme mai mari sau mai mici care au succes. La nivelul micilor producători, este singura soluție ca ei să poată să devină competitivi, asocierea sau intrarea lor în aceste cooperative".
Reprezentantul MADR a mai precizat că fermierii români afectați de cerealele din Ucraina primesc bani de la Comisia Europeană.
Însă acesta spune că pesticidele descoperite la cerealele provenite din țara vecină sunt nesemnificative, în pofida faptului că mai multe state din regiune, precum Cehia, Polonia, Slovacia au semnalat existența problemelor iar legislația din Ucraina nu este conformă cu standardele UE.
"Fermierii români primesc, la momentul actual, pentru produsele depozitate, niște sume de bani de la Comisia Europeană pe situația crizei cerealelor din Ucraina. Sunt analize făcute pe aceste cereale din Ucraina, până acum nu au fost decât anumite loturi nesemnificative depistate cu probleme.
Fermierii români, la nivelul recoltării anul trecut, au ales să depoziteze aceste cereale. Presiunea asupra prețului a scăzut, în măsura în care fermierii din sectorul zootehnic, având nevoie de cereale și neputând să achiziționeze de pe piața românească, s-au îndreptat spre piața din Ucraina. La fel și cei din zona de procesare pentru că, la un moment dat nu mai era grâu pe piață și ei trebuiau să-și asigure stocurile. Fermierii români, unii dintre ei, au ales să depoziteze în speranța că vor mai crește aceste prețuri. Dispărând presiunea asupra prețurilor au rămas cu costuri de depozitare. Mulți au mers și pe linii de credit sperând că prețul va crește și își vor putea achita acea linie de credit. Și unii dintre ei au rămas cu probleme financiare.
Sunt două scheme de la Comisia Europeană prin care fermierii români vor primi bani. Pe zona de grâu vor începe plățile. Și vor începe și pe celelalte 4 produse - porumb, floarea soarelui, rapiță și orz. Vom vedea în perioada următoare dacă, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, vom primi și alte beneficii pentru fermierii români afectați", explică Sorin Moise.