Pe de altă parte, se discută și despre eliminarea mandatelor de membru în consiliile de administrație deținute concomitent. Rolul acestor persoane în mersul companiilor este destul de redus, iar numirile sunt făcute de ani de zile mai mult pe criterii politice decât pe criterii profesionale. Practic, vorbim în cele mai multe cazuri de clientela de partid pe care acum Guvernul s-ar putea vedea nevoit să o ardă financiar. Indemnizațiile și bonusurile pe care le primesc aceste persoane sunt trecute în contractele de management ale celor din conducerile executive, consiliile de administrație și consiliile de supraveghere, dar sunt multe cazuri în care acestea se plătesc fără niciun fundament. Pe de altă parte, criteriile de performanță au fost stabilite nu de puține ori la un nivel foarte scăzut, astfel încât să fie imposibil de ratat. Există însă și cazuri în care aceste companii s-au văzut obligate să recupereze unele sume de bani plătite acestor persoane în urma verificărilor făcute de inspectorii Curții de Conturi.
Cele mai bănoase funcții în consiliile de administrație și în consiliile de supraveghere sunt în companiile de stat din domeniul bancar și energetic pentru că ele sunt cele mai profitabile și își pot permite să plătească sume consistente acestor persoane. Fie că vorbim despre Transelectrica, Electrica, Hidroelectrica, CEC Bank etc, indemnizațiile plătite fiecăruia dintre acești privilegiați sunt anual de zeci de mii de euro.
Membrii CS au costat Transelectrica 261.000 euro
Pe data de 27 aprilie compania Transelectrica a convocat Adunarea Generală a Acționarilor, iar unul din punctele înscrise pe ordinea de zi este și aprobarea Raportului Comitetului de Nominalizare şi Remunerare din cadrul Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei. Potrivit documentului, Consiliul de Supraveghere a avut anul trecut nu mai puțin de 13 membri (niciunul nu a avut un mandat plin, de un an), iar remunerația lor a costat compania 1,29 milioane de lei brut, ceea ce înseamnă echivalentul a circa 261.000 de euro. În perioada 01 ianuarie 2022 - 17 august 2022, membrii Consiliului de Supraveghere au avut o indemnizație brută fixă lunară în valoare de 13.976 lei, iar în perioada 18 august 2022 - 31 decembrie 2022 aceasta a fost de 17.926 lei brut/lună. De asemenea, în Directoratul companiei au fost șase persoane care au încasat o remunerație fixă brută de 2,90 milioane de lei, echivalentul a 587.000 de euro. În perioada 1 ianuarie 2022 - 14 octombrie 2022 membrii Directoratului au avut o indemnizație brută fixă lunară în valoare de 46.597 lei brut/lună, iar în perioada 15 octombrie 2022 - 31 decembrie 2022 indemnizația a fost majorată la 55.050 lei brut/lună. Scumpirea energiei electrice a dus profitul Transelectrica la 529 milioane lei, în 2022, de aproape 1.200 de ori mai mare decât cel din 2021.
Curg procesele costisitoare
Deși Consiliul de Supraveghere și Consiliul de Administrație al companiei numără mulți membri, ei nu avut nici un cuvânt de spus când acționarul majoritar, statul român prin Secretariatul General al Guvernului, a rupt abuziv contractele de management ale unor directori. De exemplu, pe 31 decembrie 2022 Centrul de Arbitraj de la Viena a obligat Transelectrica să-i achite lui Oleg Burlacu suma de 792.132 lei (principal) reprezentând compensații în baza contractului de mandat pe care acesta l-a avut încheiat. La această sumă brută se adaugă accesorii și cheltuielile de judecată. El nu este un caz singular după ce în 2022 mai mulți foști directori au considerat că li s-au întrerupt contractele de mandat abuziv și au mers la Curtea de Arbitraj de la Viena, iar valoarea compensațiilor solicitate depășește 1,67 milioane de lei. Și fostul președinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, Adrian Goicea, care a fost numit în această funcție în iarna lui 2019 pe patru ani și demis fără explicații un an și jumătate mai târziu, a intentat proces la Curtea de Arbitraj de la Viena la începutul acestui an și cere companiei 840.000 de lei daune.
Foști membri ai CS și Directoratului, acționați în justiție
În ședința Adunării Generale a Acționarilor din data de 18 august, conducerea Transelectrica a cerut acționarilor votul pentru acționarea în justiție a unor foști membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului companiei pentru recuperarea unor prejudicii cauzate de aceștia, ca urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi în 2020. În urma verificărilor făcute de auditorii Curții, s-a stabilit că unii membri ai celor două organe au beneficiat de plăți ilegale atât în bani, cât și în natură. Din cele 13 persoane care au primit beneficii ilegale, trei le-au returnat benevol, iar pentru recuperarea lor de la ceilalți se va merge în instanță.
500.000 de euro pentru CA-ul de la Electrica
Remunerația membrilor Consiliului de Administrație al companiei Electrica are două componente principale: o remunerație lunară fixă și indemnizație pentru participarea în cadrul ședințelor (Consiliului de Administrație și comitetelor sale). Remunerația lunară fixă este diferențiată între președinte și membrii CA, respectiv 4.985 de euro brut pentru președintele CA, și 3.630 de euro brut pentru membrii CA. La nivelul anului trecut, președintele Consiliului de Administrație al companiei a încasat o sumă brută de 407.747 de lei, din care 294.975 remunerația fixă, 71.225 de lei indemnizația de participare la ședințele CA și 41.547 de lei indemnizația de participare la ședințele diverselor comitete din cadrul companiei. În total, Electrica are șapte membri în CA, iar ei au fost plătiți anul trecut o sumă brută totală de 2,48 de milioane de lei, potrivit Raportului de Remunerare pentru Administratori și Directori Executivi 2022 întocmit de Comitetul de Nominalizare și Remunerare al Grupului Electrica, echivalentul a circa 500.000 de euro. Indemnizația de participare la ședințele CA și ale comitetelor consultative este de 1.445 de euro brut/ședință pentru președintele CA și președinții comitetelor, în timp ce membrii simpli primesc 1.200 de euro brut/ședință. Numărul anual de ședințe pentru care este plătită indemnizația este limitat la 12, în cazul CA, și la 6 ședințe, pentru fiecare comitet în parte. În anul 2022, profitul net al Grupului Electrica a fost de 559 milioane lei.
Ce beneficii mai primesc șefii la Electrica
Ședințe suplimentare ale comitetelor constituite la nivelul companiei pot fi organizate doar în situații excepționale și doar o singură astfel de ședință este remunerată. „Indemnizația de participare la ședințe are rolul specific de a recunoaște efortul adițional necesar pentru contribuția adusă și susținerea adusă în cadrul ședințelor”, se precizează în Raportul de Remunerare pentru Administratori și Directori Executivi 2022 al Electrica. De asemenea, pentru membrii Consiliului de Administrație sunt prevăzute o serie de beneficii financiare și non-financiare precum rambursarea cheltuielilor rezonabile aferente îndeplinirii mandatului, poliță de asigurare de răspundere profesională tip având o valoare asigurată de 10 milioane de euro/persoană/ eveniment, conform termenilor din piață, în limita a 40 de milioane de euro/companie, un pachet de asigurări medicale, o compensație în cazul revocării nejustificate etc.
Compania Electrica i-a plătit fostului director general Corina Popescu 3,4 milioane de lei brut drept compensație pentru că a dat-o afară înainte de expirarea mandatului și fără un motiv întemeiat.
179.000 euro pentru șapte persoane la Hidroelectrica
Începând cu data de 28 martie, la compania Hidroelectrica își va începe activitatea un nou Consiliu de Supraveghere pentru un mandat de patru ani. Pe această listă apar șapte persoane, la fel ca și în precedentul. Potrivit ultimului raport publicat de către Comitetul de nominalizare și remunerare din cadrul Consiliului de Supraveghere al S.P.E.E.H. Hidroelectrica, indemnizația totală fixă brută a tuturor membrilor Consiliului de Supraveghere pe anul 2021 a fost în valoare de 889.920 lei, la care s-a mai adăugat componenta variabilă brută pentru îndeplinirea indicatorilor de performanţă din contract pentru anul 2020 care a fost în valoare tot de 889.920 lei. În total, compania a cheltuit cu remunerarea acestor persoane circa 1,78 milioane de lei, echivalentul a 179.000 de euro. De exemplu, fostul președinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, liberala Ioana Andreea Lambru (propulsată în carieră pe filiera ALDE - PNL, iar acum a ajuns în board-ul Electrica), a câștigat în 2021 nu mai puțin de 173.845 lei, echivalentul a 35.000 de euro (în 2020 încasase 165.218 lei), la care își mai adăugase 21.507 lei din poziția de consilier al ministrului Energiei, Virgil Popescu, și el membru PNL.
În același consiliu de supraveghere, dar și în funcția de președinte al Comitetului de Strategie și IPO al Hidroelectrica se regăsea și Karoly Borbely (ajuns pe filiera UDMR), care a încasat din cele două funcții câte 86.000 de lei în 2021. Hidroelectrica a avut anul trecut un profit de 4 miliarde lei, după o creștere de peste 30% față de anul precedent.
Omul lui Virgil Popescu de la CE Oltenia a încasat 22.000 de euro
Mandatele membrilor Consiliului de Supraveghere al companiei Complexul Energetic Oltenia vor expira pe data de 20 aprilie, după ce ele fuseseră prelungite pe 20 februarie. Pe lista actuală se află șapte membri, iar președintele este Marcoci Alexandru, o persoană fără nicio pregătire în domeniul minier, energetic sau financiar-economic. Potrivit declarației sale de interese pentru anul fiscal 2021, din poziția de președintele al Consiliului de Supraveghere a câștigat 112.021 lei, echivalentul a 22.000 euro. La sfârșitul anului trecut a fost numit de liberali și secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. El este din Turnu Severin și este președintele organizației de tineret a liberalilor la nivel național. Tot din Turnu Severin este și ministrul Energiei, Virgil Popescu, care este și președintele filialei locale a PNL. Complexul Energetic Oltenia, companie controlată de Ministerul Energiei, a înregistrat un profit net de 3,6 miliarde de lei anul trecut, dar mai mult de jumătate din reprezintă banii alocați de la bugetul de stat pentru achiziția certificatelor de emisii cu efect de seră.
În instanță pentru recuperarea a 300.000 de euro
Anul 2023 a început prost pentru 13 persoane care au fost în trecut membri ai diverselor structuri de conducere ale Complexului Energetic Oltenia (membri ai Directoratului și ai Consiliului de supraveghere). Aceștia au fost acționați în instanță de către societate pentru că au primit plăți ilegale în valoare de 1,2 milioane de lei, reprezentând bonusuri potrivit unei hotărâri adoptate de acționarii companiei. Pe lângă această sumă, persoanele în cauză vor mai trebui să returneze peste 340.000 de lei reprezentând daune, dobânzi și dobânzi penalizatoare.
Șeful de la CEC Bank, omniprezent
În România există o categorie importantă de persoane care reușesc să-și rotunjească puternic veniturile fiind concomitent în mai multe consilii de administrație la companiile cu capital majoritar de stat. Un astfel de caz este cel al lui Valentin Tiberiu Mavrodin care este președintele Consiliului de Administrație al CEC Bank, o instituție financiară cu capital de stat. Conform declarației de interese de anul trecut aferent anului fiscal 2021, el figura în CA la CEC Bank, de unde încasase 227.676 lei, echivalentul a 46.000 de euro (la fel ca în 2020), dar și în CA la Registrul Auto Român, de unde primise pentru participarea la câteva ședințe 90.499 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 18.000 de euro (167.070 lei primise în 2020). De asemenea, el mai figura la ICPE SA București, unde a fost director general adjunct și de unde a încasat 123.154 lei, precum și la SC Administrare Imobiliare SA București, unde a fost director financiar, calitate din care a primit 184.852 lei. În ultimii ani Valentin Tiberiu Mavrodin a mai bifat și Consiliul de Administrație al Loteriei Române, iar în 2017, timp de două luni, el a deținut și funcția de președinte al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări din Eximbank, de unde a încasat 51.778 de lei. Ușa către aceste consilii de administrație i-a deschis-o poziția sa din Ministerul Finanțelor, unde la un moment dat a ajuns și secretar de stat în Guvernul PSD condus de Mihai Tudose.
Atribuțiile Consiliilor de Supraveghere:
-exercită controlul asupra modului în care Directoratul conduce compania;
-verifică situaţiile financiare ale companiei;
-numeşte şi revocă membrii Directoratului şi stabileşte remuneraţia acestora;
-aprobă regulile interne ale Directoratului;
-aprobă tranzacțiile companiei cu părțile afiliate;
-iniţierea, soluţionarea, exercitarea și abandonarea unor pretenţii, litigii și arbitraje cu o valoare de peste 500.000 euro.
Salarizarea din agențiile de reglementare, la voia șefilor
O altă categorie de personal care nu se supune niciunei legi privind sistemul de salarizare este cel din agențiile statului. Fie că vorbim despre Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), aici găsim salariile foarte mari, iar numirile la vârf se fac politic, în timp ce angajăriile au la bază un sistem bine pus la punct de pile și relații. Explicația oferită mereu de șefii acestor agenții de reglementare ale statului este că ele nu primesc bani de la buget, ci se autofinanțează din taxele percepute participanților la aceste piețe. Se ignoră însă faptul că banii astfel strânși aparțin statului, iar agențiilor în cauză doar li s-a delegat competența de a-i colecta și, în niciun caz, nu li s-a acordat printr-o lege dreptul de a-și fixa salariilor după bunul plac. De exemplu, la ANRE președintele agenției Dumitru Chiriță (sprijinit de PSD) a câștigat în 2021 nu mai puțin de 59.620 de lei pe lună (aproximativ 12.000 de euro), în timp ce adjunctul său Zoltan Nagy-Bege (susținut de UDMR) a încasat circa 52.200 de lei lunar. Trecând la ASF, aici îl găsim pe președintele instituției, Nicu Marcu (sprijinit de PNL), care are un salariu net lunar de 43.178 lei, la acesta mai adăugându-se o indemnizație lunară de membru al Consiliului ASF de 19.665 lei. În total el încasează lunar peste 62.000 de lei, ceea ce înseamnă peste 12.000 de euro, adică un salariu de peste patru ori mai mare decât cel al președintelui României, care a avut anul trecut un salariu net de 14.602 lei. Același lucru îl întâlnim și la ANCOM, unde salariul președintelui depășește 10.000 de euro lunar.