În 2017, statul român aloca beneficiarilor organizațiilor nonprofit, prin intermediul mecanismelor de finanțare publică, 1,7 lei/an pentru protecție socială sau 2,5 lei pentru activităţi culturale. Implementarea unui mecanism unic finanţare ar ajuta ca proiectele sociale, sportive, de tineret să primească fonduri mai generoase şi să aibă impact mai mare.
Mecanismele de finanţare publică sunt instrumentele şi procedurile prin care statul – adică, autoritatile locale şi centrale – alocă bani unor proiecte de care beneficiază o mulţime de români. Proiectele sunt derulate de diverse organizaţii neguvernamentele. „Domeniul e însă suprareglementat”, spune Octavian Rusu, preşedintele Centrului pentru Legislaţie Nonprofit (CLNR). El crede că ar fi nevoie de o corelare între mecanismele de finanţare publică, de debirocratizarea accesării acestor finanţări şi de actualizarea legislaţiei.
Patru lei pentru un tânăr
Conform unui raport realizat de CLNR în perioada 2013 – 2017, s-a înregistrat o scădere cu 40% a sumelor acordate din bugetul naţional pentru proiectele de tineret: 3,8 lei este suma totală anuală alocată unui tânăr, prin finanţare publică de la Ministerul Tineretului şi Sportului, direcţiile judeţene, consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor.
Şi finanţarea de la buget în domeniul social este mult sub media europeană. În perioada 2015-2018, cheltuiala totală cu asistența socială nu a depășit 1,54 din PIB, iar cea cu serviciile sociale nu a depășit 0,6% din PIB – față de o medie europeană care variază între 2,2 și 2,7% din PIB.
Sportul, cel mai susţinut
În 2017, cuantumul finanțărilor publice acordate de către consiliile județene a fost de 53.351.104 lei – o sumă extrem de mică, raportat la nevoile societății românești, arată cei de la CLNR. Domeniul cel mai bine finanțat în ultimii 5 ani, la nivel județean, a fost sportul (51.592.931 lei – 31% din total finanțării acordate), urmat de social (45.002.484 lei – 27%) şi de cultură (32,399,628 lei – 20%). Consiliile locale ale municipiilor au finanțat cel mai mult, în ultimii 5 ani, sportul (55% din totalul finanțărilor).
Proiecte de durată
Peste 100 de organizații s-au alăturat demersurilor CLNR de a îmbunătăţi aceste mecanisme de finanțare. „În prezent, există o iniţiativă legislativă transmisă de Ministerului Justiţiei, care e în Camera Deputaţilor şi aşteaptă de un an dezbaterea în comisia economică”, spune Octavian Rusu. „Ar fi bine să se ia în discuţie şi propunerile noastre.”
Aceastea au în vedere, printre altele, posibilitatea de a susţine financiar proiecte de durată. „În prezent, proiectele se desfăşoară pe o perioadă de maximum 3-4 luni”, spune Rusu. „Noi am cerut să existe o opţiune multianuală, adică proiectele să dureze şi 1-3 ani, asfel încât să fie de impact. În domeniile social, sănătate, formare profesională e mare nevoie de asta”.
Propuneri pentru schimbare
Pentru modificarea legislaţiei, amendamentele propuse de CLNR vizează: dezvoltarea unor strategii multianuale de finanțare publică, înființarea unei platforme unice de informare, reglementarea posibilității autorităților finanțatoare de a utiliza platforme online pentru derularea procesului de finanțare.
„Conform unei analize, realizată pe bugetele publice alocate în anul 2017, în 15 din cele mai dezvoltate județe ale României (...), finanțarea pentru activitățile nonprofit reprezintă, în 3 cazuri, 0% din totalul cheltuielilor consiliilor județene, în 9 cazuri - maximum 0,26% din totalul cheltuielilor consiliilor județene, şi doar într-un singur caz ajung la 1,88% din totalul cheltuielilor consiliului județean”.
Octavian Rusu, președinte CLNR