Este vorba despre 208 stele care se află în cele mai îndepărtate zone din haloul Căii Lactee, care este un nor stelar sferic alcătuit din materie întunecată și care se poate detecta doar prin efectele pe care le exercită gravitația ei asupra obiectelor din jur.
Cea mai îndepărtată stea se află la o distanță de 1,08 milioane de ani lumină de Pământ.
Stelele au fost dezvăluite de Telescopul Canada-Franţa-Hawaii aflat pe muntele Mauna Kea din Hawaii. Acestea fac parte din categoria RR Lyrae, au o masă mică şi cantităţi reduse de elemente mai grele decât hidrogenul şi heliul. Cea mai îndepărtată are o masă de circa 70% din cea a Soarelui. Stelele din jurul haloului galactic sunt considerate orfani stelari deoarece se crede că provin din alte galaxii, mai mici, care s-au ciocnit cu Calea Lactee.
"Interpretarea noastră despre originea acestor stele îndepărtate este că, cel mai probabil, s-au născut în halourile galaxiilor pitice şi în grupurile de stele care au fuzionat ulterior cu Calea Lactee. Galaxiile gazdă au fost distruse sub efectul gravitaţiei şi digerate iar aceste stele au rămas la acea distanţă sub formă de resturi", explică Yuting Feng, doctorand în astronomie la Universitatea Santa Cruz și conducătoarea studiului.
Calea Lactee s-a mărit de-a lungul timpului ca urmare a unor evenimente cosmice.
"Galaxia mai mare creşte absorbind galaxii mai mici, mâncându-şi semenii", spune coautorul studiului, Raja GuhaThakurta, directorul departamentului de astronomie şi astrofizică al facultății.
Haloul Căii Lactee are un strat interior și unul exterior, și este mai mare decât discul acesteia. Galaxia are o gaură neagră uriașă în centrul ei, aflată la circa 26.000 de ani lumină de Pământ, conţine între 100 şi 400 de miliarde de stele, inclusiv Soarele, care se află pe unul dintre cele patru braţe principale, în spirală, care alcătuiesc discul Căii Lactee. Haloul conţine 5% dintre stelele galaxiei.
Materia întunecată domină haloul iar gravitaţia sa influențează materia vizibilă pentru a se uni şi a forma stele şi galaxii. Zonele limitrofe ale haloului reprezintă o regiune puţin cunoscută. Aceste stele se află aproape la jumătatea distanţei dintre Calea Lactee şi galaxia vecină, Andromeda.
"Putem observa că suburbiile haloului Andromeda şi ale haloului Căii Lactee sunt extinse, poziționate spate în spate", spune Feng.