Profesorul Stephen Hawking, alături de miliardarul rus Yuri Milner şi de fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a anunţat lansarea unui ambiţios proiect de misiune spaţială spre cel mai apropiat sistem stelar de Soare, Alpha Centauri, misiune care propune lansarea unei flotile de sute, poate chiar mii de minisonde spaţiale, propulsate de raze laser de pe Terra, care ar trebui să atingă o viteză maximă de 20% din viteza luminii şi să ajungă la sistemul Alpha Centauri în 20 de ani, conform SPACE.com şi Live Science.
Vizibil pe cerul nopţii fără telescop, sistemul Alpha Centauri se află la distanţa de 4,3 ani lumină.
"Nu există obiective mai măreţe la care să putem aspira decât stelele", a susţinut profesorul Hawking.
Odată ce sondele trimise de pe Pământ vor ajunge la destinaţie, vor fotografia atât stelele cât şi planetele aflate pe orbita acestora, căutând semne ale vieţii extraterestre. Astronomii au detectat deja existenţa unor planete telurice, de tipul Pământului, pe orbite în jurul celor trei stele din sistemul Alpha Centauri. Oamenii de ştiinţă speră că măcar una dintre aceste planete să se afle pe o orbită aflată în aşa-numita "zonă de aur" pentru viaţă - la distanţa potrivită faţă de steaua mamă pentru ca apa să poată rămâne în stare lichidă la suprafaţa planetei (dacă este prea departe, apa îngheaţă, dacă este prea aproape, se evaporă).
Lansarea etapei iniţiale a acestui ambiţios proiect denumit "Breakthrough Starshot" a avut loc la 12 aprilie la One World Observatory din New York. Bugetul alocat pentru această etapă de început este de 100 de milioane de dolari.
'Ce-i face pe oameni să fie unici? Există mai multe teorii. Unii spun că limbajul articulat sau folosirea uneltelor, în timp ce alţii spun că este vorba de raţiune şi de înţelegerea logică a lucrurilor. Devine evident că nu au cunoscut prea mullţi oameni", a glumit profesorul Hawking în prezentarea misiunii Starshot. "Eu cred că oamenii sunt unici pentru că au capacitatea de a-şi depăşi mereu limitele. Gravitaţia ne ţintuieşte de pământ, dar eu am ajuns în America în zbor, cu avionul. Mi-am pierdut vocea, dar mă pot face totuşi auzit. Cum reuşim să depăşim astfel de limite aparent insurmontabile? Cu minţile noastre şi cu ajutorul maşinăriilor (pe care le construim pentru ca să ne ajute). Un nou obstacol pe care trebuie să-l înfruntăm este uriaşul gol care ne desparte de stele. Acum putem depăşi şi acest gol. Cu ajutorul razelor laser şi al celor mai uşoare sonde spaţiale construite vreodată putem lansa o misiune spre Alpha Centauri în intervalul de timp al unei generaţii", a adăugat el.
Această misiune porneşte de la construcţia celor mai uşoare sonde spaţiale din istorie - "nanosonde", care cântăresc mai puţin de 1 gram şi care vor fi dotate cu o micuţă velă pentru propulsie. De pe Pământ vor fi proiectate în spaţiu, spre Alpha Centauri, numeroase raze laser care se vor uni pentru a forma o undă luminoasă de 100 gigawaţi care va împinge în vele, propulsând micuţa armadă de nanosonde prin sistemul solar şi accelerând până la aproximativ 161 de milioane de kilometri pe oră.
Deşi sonda Voyager 1 a ieşit deja din Sistemul Solar, deplasându-se în prezent în spaţiul interstelar, nicio altă sondă nu a ajuns până la un alt sistem stelar.
"Întrebarea care se pune este dacă putem ajunge la stele şi dacă putem să o facem în timpul vieţii noastre", a continuat prezentarea Yuri Milner. "Luna încă reprezintă cel mai îndepărtat loc în care au ajuns oamenii. De atunci am lăsat sarcina de a explora în seama roboţilor. Voyager 1 a pătruns recent în spaţiul interstelar. Oare mai departe de atât nu putem ajunge? Care va fi următorul nostru salt înainte? Dacă Voyager ar fi părăsit Sistemul Solar atunci când primii Homo sapiens au părăsit Africa, acum ar fi ajuns aproape de Alpha Centauri. Cum să facem să mergem mai repede? A apărut la orizont o tehnologie care să ne ofere viteza de care avem nevoie. De fapt deja folosim unele dintre principiile de bază ale acestei tehnologii: să uităm de combustibili. Înainte nu era posibil, dar este posibil în viitorul apropiat. Dacă această misiune va fi un succes, ne va spune la fel de multe despre noi cum ne va spune şi despre Alpha Centauri. Pentru prima oară în istoria omenirii putem să facem mai mult decât să privim spre stele. Putem să ajungem la ele", a susţinut miliardarul rus. Sonda Voyager 1 este cel mai rapid obiect construit de om. Ea se îndepărtează în prezent de Soare cu viteza de peste 62.000 km/h (parcurge aproximativ 1,5 milioane de kilometri pe zi).
Raza laser ce va porni de pe Pământ spre Alpha Centauri va fi atât de strălucitoare încât va fi vizibilă de la distanţe mari din Univers, iar echipa care se ocupă de misiune speră că ar putea fi remarcată de o eventuală civilizaţie extraterestră avansată. "Starshot va răspunde şi la întrebarea dacă suntem singuri în Univers", a comentat şi Pete Worden, directorul executiv al misiunii Starshot şi fost director al Centrului de Cercetare Ames al NASA.
Destinaţia acestei misiuni, Alpha Centauri, este un sistem stelar compus din trei stele. Proxima Centauri este cel mai puţin strălucitoare dintre cele trei şi cea mai apropiată de Pământ. Alpha Centauri A şi B, celelalte două stele din sistem, sunt mai strălucitoare şi formează un sistem binar, deşi nu sunt tocmai apropiate una de cealaltă. Pământul se află la aproximativ 150 de milioane de kilometri de Soare, în timp ce distanţa dintre Alpha Centauri A şi B este de aproximativ 23 de ori mai mare - adică puţin mai mare decât distanţa de la Soare la Uranus, penultima planetă a sistemului nostru solar, conform NASA.
Proxima Centauri, cea mai apropiată stea din sistemul Alpha Centauri, se află la aproximativ 39.900.000.000.000 km de Pământ, distanţă pe care lumina o străbate în 4,22 ani. Astfel, dacă am putea să călătorim spre Proxima Centauri cu viteza luminii, am ajunge acolo după mai bine de 4 ani. Alpha Centauri A şi B sunt puţin mai îndepărtate de Pământ, la aproximativ 4,35 ani lumină. Misiunea Starshot va dispune de sonde capabile să călătorească cu 20% din viteza luminii şi care vor ajunge la sistemul Alpha Centauri în 20 de ani.
În 2012 o planetă cu volumul şi masa apropiate de ale Pământului a fost observată pe orbita stelei Alpha Centauri B. Deşi temperaturile pe această planetă denumită Alpha Centauri Bb sunt prea ridicate pentru a putea exista viaţă, există posibilitatea ca pe orbite mai îndepărtate să se afle planete suficient de reci pentru a putea exista apă lichidă şi viaţă. Această planetă se află pe o orbită la distanţa de aproximativ 6 milioane de kilometri de steaua Alpha Centauri B, iar la o distanţă atât de mică probabil că are suprafaţa acoperită în permanenţă de lavă topită.
Alpha Centauri A este cea de-a patra cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopţii şi este o stea galbenă, din aceeaşi clasă ca şi Soarele, dar cu 25% mai mare. Alpha Centauri B este o stea portocalie şi puţin mai mică decât Soarele. Cea de-a treia stea din sistem, Proxima Centauri, este o pitică roşie de aproximativ 7 ori mai mică decât Soarele, conform SPACE.com. Acest sistem stelar are vârsta de aproximativ 4,85 miliarde de ani, fiind puţin mai "bătrân" decât Soarele care are 4,6 miliarde de ani vechime.
Sistemul stelar Alpha Centauri nu este vizibil în cea mai mare parte a emisferei de nord a Pământului (nu este vizibil dincolo de 29 de grade latitudine nordică). În schimb, cele trei stele pot fi remarcate cu uşurinţă din emisfera sudică, în direcţia constelaţiei Crucea Sudului, în stânga acesteia.
În urmă cu un an profesorul Hawking şi miliardarul Yuri Milner au lansat şi un proiect în valoare de 100 de milioane de dolari pentru căutarea eventualelor civilizaţii extraterestre, iar Milner finanţează şi premiul denumit "Breakthrough Message" ce va fi atribuit celui sau celor care vor propune cea mai bună modalitate de a intra în contact cu o astfel de eventuală civilizaţie. AGERPRES