Pentru aceasta, vor fi utilizate mijloace moderne de luptă, inclusiv Inteligența Artificială, iar printre structurile care primesc atribuții să se ocupe de aceste fenomene regăsim Serviciul de Protecție și Pază și celebra unitate „Doi și-un Sfert” - serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne. Această din urmă instituție va „peria” mediul online, în căutare de manifestări antisemite, xenofobe, accentele de radicalizare și discursurile care incită la ură. Strategia atrage atenția că principalul mijloc de propagare a acestor manifestări este mediul online, în special rețelele de socializare, care vor fi supravegheate continuu.
Cabinetul Ciolacu a adoptat, în data de 9 noiembrie, Hotărârea de Guvern 1.081/2023 pentru aprobarea Strategiei naționale de ordine și siguranță publică pentru perioada 2023 - 2027, sub sloganul „Împreună suntem mai puternici, mai eficienți și mai pregătiți”. Conform Executivului, această strategie reprezintă dezvoltarea sectorială a dimensiunii de ordine publică din cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării, având ca scop general „creșterea gradului de siguranță a cetățenilor, prin eficiență și calitate sporită în activitate, creșterea nivelului de specializare pentru diferite segmente de activitate, în raport cu nevoile instituționale și cele ale cetățenilor”.
În documentul aprobat se menționează că ordinea publică, ca parte componentă a securității naționale, reprezintă „starea de legalitate, de echilibru și pace, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a măsurilor legale și de comportament civic, inclusiv în mediul digital”, iar viziunea Strategiei urmărește două subslogane, respectiv acela potrivit căruia „vom dezvolta mecanisme anticipativ-preventive necesare detectării și eliminării timpurii a amenințărilor energetice la adresa ordinii și siguranței publice”, precum și acela conform căruia „vom securiza frontierele externe naționale și ale Uniunii Europene, astfel încât cetățenii români să se simtă în siguranță oriunde în spațiul european”.
Pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au crescut insecuritatea în UE
În această Strategie se menționează că, în ultimii doi ani, nivelul de securitate al Uniunii Europene a cunoscut schimbări rapide, cauzate de o serie de probleme și provocări diferite, manifestate pe teritoriul statelor membre, cum ar fi acte de terorism, probleme de ordin economic, dezastre naturale, fenomene meteorologice extreme, pandemia de COVID-19, conflictul militar declanșat de Federația Rusă în Ucraina, care au amplificat alte fenomene precum migrația ilegală, criminalitatea organizată gravă, traficul de droguri, de persoane, de bunuri cu produse sanitare și medicale sau atacuri cibernetice.
Un palier accentuat în acest document, despre care Guvernul susține că poate genera riscuri și vulnerabilități la adresa siguranței publice, este reprezentat de „acțiunile de dezinformare, amenințările hibride, activitățile cibernetice malițioase, precum și criminalitatea informatică, sub toate formele ei de manifestare”. „Dintre elementele menționate, amenințările hibride reprezintă un risc aparte. Ne referim aici la disimularea obiectivelor finale ale agresorilor statali și la angrenarea unor mijloace convenționale și neconvenționale pentru obținerea unor rezultate asimetrice, trans-sectoriale”, se mai precizează în document, inițiatorul adăugând că „urmare a conflictului armat dintre Federația Rusă și Ucraina, primele efecte au fost reprezentate de instabilitatea economică, fluxurile migratorii și criza alimentară generată de presiunile exercitate asupra lanțurilor de aprovizionare din zona de Vest a Regiunii extinse a Mării Negre. Astfel, s-a impus adaptarea priorităților stabilite, în acord cu măsurile dispuse la nivel internațional și național, pentru gestionarea, la nivelul structurilor de ordine publică, a efectelor generate de afluxul refugiaților ucraineni, care a provocat cea mai mare și mai rapidă criză generată de strămutarea populației, după cel de-Al Doilea Război Mondial, până în prezent, în Europa”.
Instrumentele moderne de plată, ținta atacatorilor și în România
Strategia precizează, printre altele, faptul că în România, criminalitatea informatică se structurează pe un trend ascendent, fiind strâns legată de evoluția în domeniul tehnologiei informațiilor de la nivel european și mondial, la nivelul țării noastre înregistrându-se din ce în ce mai multe cazuri în care cetățenii români sau companiile private din România sunt victime ale diferitelor forme de manifestare a criminalității informatice, respectiv fraude informatice sau fraude cu instrumente de plată electronică (carduri bancare), inclusiv atacuri de tip ATM malware sau BlackBox, îndreptate împotriva bancomatelor, pornografia infantilă prin sisteme informatice sau atacuri împotriva sistemelor informatice.
Însă în România, terorismul și radicalizarea în scop terorist se manifestă, atrage atenția acest document, punctual, „ideologiile extremist-teroriste având incidență atât la nivelul unor cetățeni străini prezenți pe teritoriul național, cât și la nivelul unor cetățeni români”. „Oportunitățile și avansul tehnologic asociate domeniului IT&C sunt speculate de entități teroriste și extremiste, pentru punctarea, radicalizarea și, în final, recrutarea unor persoane, spectrul activităților vizate în acest sens încadrându-se în aria celor de sprijin, pe linia propagandei, a strângerii de fonduri și a facilitării deplasării în spațiul european ori a oricăror alte activități în beneficiul entităților”, se afirmă în documentul citat.
Narativele ostile, propagate prin campanii de denigrare cu ținte precise
De asemenea, se mai arată că, din perspectiva amenințărilor hibride, „propagarea accelerată a informațiilor privind evenimente cu puternic impact emoțional, cum ar fi cele în care sunt implicați membri ai unor grupări infracționale organizate, dar și creșterea semnificativă a numărului de informații eronate și dezinformări disponibile în spațiul public, contribuie la amplificarea artificială a unor evenimente, la deturnarea în scop violent a unor manifestații publice, precum și la divizarea treptată și la polarizare socială”.
În acest context, Executivul subliniază și „utilizarea tot mai frecventă a unor instrumente și mijloace cibernetice, respectiv a platformelor media de socializare în operațiunile de acest tip, inclusiv prin derularea unor campanii de denigrare cu ținte precise, relevanța acestora fiind asigurată de posibilitatea anonimizării scopurilor reale, de impactul amplificat artificial, de viteza ridicată de propagare a narativelor ostile și de gradul mare de accesibilitate al publicului țintă”.
SPP și DGPI, puse să păzească România de terorism și incitare la ură în mediul online
Pentru înlăturarea agravării acestor situații, Strategia națională de ordine publică își propune atingerea mai multor obiective. Unul dintre acestea se referă la combaterea riscului de radicalizare, a extremismului violent și a situațiilor de risc terorist. Iar aici sunt menționate mai multe instituții cu responsabilități în domeniu, printre care regăsim și… Serviciul de Protecție și Pază, structura care se ocupă exclusiv cu paza și protecția demnitarilor, în special ale președintelui României. Pe lângă SPP, responsabile în domeniu mai sunt desemnate Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării și autoritățile publice locale.
Toate aceste instituții vor trebui să contribuie la „consolidarea cadrului normativ și de cooperare, în vederea revizuirii capabilităților de prevenire și de combatere a fenomenelor radicalizării și terorismului”. De asemenea, aceste structuri trebuie să lucreze și la „eficientizarea mecanismelor de cooperare la nivel local cu comunitatea, cu ONG-urile și cu instituțiile care au responsabilități în domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale a muncii, în vederea prevenirii și combaterii fenomenelor de radicalizare și a terorismului”.
Statul va utiliza Inteligența Artificială
Un alt scop al Strategiei este „eficientizarea, în cooperare cu autoritatea națională în domeniul prevenirii și combaterii terorismului (SRI - n.red.), a mecanismelor de avertizare timpurie, inclusiv prin maximizarea facilităților intrinseci ale unor rețele informatice și a dezvoltării tehnologice în domeniul IT&C (Inteligența Artificială, Machine Learning, Data mining), cu accent pe identificarea, pe semnalarea și pe combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist”.
De asemenea, un alt obiectiv se referă la „creșterea gradului de cunoaștere, prevenire și combatere, respectiv tragere la răspundere a acțiunilor de incitare la ură în mediul online sau de săvârșire a unor infracțiuni și contravenții motivate de ură, atât în cazuri izolate, cât și în ceea ce privește stoparea unor campanii care se propagă în mod necontrolat”.
În mod deosebit, se mai precizează că obiectivul specific al Strategiei este combaterea procesului de radicalizare a extremismului violent și a situațiilor de risc terorist, urmărindu-se „consolidarea capacității de reacție în ceea ce privește situațiile de risc, îmbunătățirea procesului de cooperare intra și interinstituțională și creșterea gradului de conștientizare a populației”.
Interesant este faptul că una dintre instituțiile îndrituite să se ocupe de acest obiectiv este Direcția Generală de Protecție Internă, faimosul serviciu secret al MAI, care „va documenta permanent, inclusiv în mediul online, riscurile și amenințările care pot fi generate de antisemitism, xenofobie, radicalizare și de discursul instigator la ură la adresa comunităților, indivizilor și securității naționale”. DGPI va întocmi note de informare și materiale de evaluare pe care le va disemina beneficiarilor legali, precum și rapoarte de evaluare a riscurilor și amenințărilor care se pot manifesta pe acest palier. De asemenea, structura va face evaluări cu privire la nivelul de amenințare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia și discursul incitator la ură pentru grupurile vulnerabile.
Parlamentul a luat-o înainte. Și-a cumpărat porți noi de control antiterorist. Furnizorul - celebrul Tiberiu Urdăreanu
Cu ceva timp înainte ca Guvernul să aprobe această strategie, o altă instituție fundamentală a statului a luat propriile măsuri pentru a combate posibilele atacuri de natură teroristă. Este vorba despre Camera Deputaților, care, încă din 30 iulie 2023, a publicat pe SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice) un anunț potrivit căruia și-a făcut cunoscută intenția de a achiziționa un sistem complex de control antiterorist.
Mai exact, a fost scos la licitație un contract împărțit în două loturi. Primul lot vizează achiziția unui sistem antiterorist de tip 1, compus din cinci seturi, cu o valoare estimată inițial la 3.026.000 de lei cu TVA inclusă. Al doilea lot vizează un sistem de control antiterorist de tip 2, compus dintr-un singur set, cu o valoare estimată inițial la 802.200 de lei cu TVA inclusă.
La licitația deschisă organizată de Camera Deputaților a fost depusă o singură ofertă, declarată admisibilă, iar la data de 26 octombrie 2023, autoritatea contractantă a parafat cu acest unic ofertant contractul nr. 8/1020/2023, aferent ambelor loturi, la o valoare finală negociată totală de 3.200.640 de lei fără TVA, respectiv de 3.808.761,6 lei cu TVA inclusă (777.298,3 euro).
Compania care și-a adjudecat acest contract este SC Trident Servicii și Mentenanță SA, care, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), este controlată de trei firme celebre. Este vorba despre SC TIU Investments and Management SRL (cu 0,9091%), despre SC Certign SA (cu 47,2727%) și despre SC UTI Construction and Facility Management SA (cu 51,8182%), toate controlate de la fel de cunoscutul om de afaceri Tiberiu Urdăreanu (FOTO).
Această companie va livra Camerei Deputaților aparate cu Raze X, porți detectoare și detectoare portabile de metale, destinate controlului tehnic antiterorist, cu care se vor controla bagajele de mână, coletele, trollerele și gențile de scule, echipamentele tehnice, dispozitivele și echipamentele de transmisie TV, precum și diverse alte obiecte.