Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Strategie românească: Renovarea energetică a clădirilor, susținută cu măsuri fără obiective clare de reducere a emisiilor de CO2 și a consumului de energie

Strategie românească: Renovarea energetică a clădirilor, susținută cu măsuri fără obiective clare de reducere a emisiilor de CO2 și a consumului de energie

de Adrian Stoica    |   

Deși statele UE au la dispoziție circa 37% din fondurile de redresare și reziliență pentru finanțarea acțiunilor legate de climă, în cadrul cărora renovarea energetică este o componentă majoră, ele nu exploatează această oportunitate, arată un studiu realizat în cadrul campaniei Renovate Europe (REC). Astfel, cele 18 state evaluate în cadrul studiului au alocat doar 39,9 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o medie de 8,4% din totalul finanțărilor. Acest procent variază de la un minimum de puțin peste 3% în Austria, până la un maximum de peste 16% în Belgia. În ceea ce privește România, ponderea alocată pentru renovarea clădirilor este de 7,5% din totalul fondurilor alocate, deși noi avem un fond de clădiri, atât rezidențiale, cât și publice, foarte îmbătrânit și cu o eficiență energetică extrem de redusă. Pe fondul creșterii vertiginoase a prețurilor la gaze și energie, ineficiența energetică a clădirilor va duce la costuri din ce în ce mai mari pentru bugetele familiale și ale instituțiilor administrative.

 

 

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) final al României are un buget total de 29,2 miliarde de euro, iar din această sumă 2,2 miliarde de euro sunt alocați pentru finanțarea programului de renovare al clădirilor. Banii sunt împărțiți în proporții aproape egale între măsurile de renovare energetică a locuințelor multifamiliale (1,1 miliarde de euro) și a clădirilor publice (1,17 miliarde de euro). Planul sprijină o serie de măsuri, inclusiv realizarea Registrului Național al Clădirilor și implementarea pașaportului energetic al clădirii - ( 5 milioane de euro) etc. Suplimentar, alte 2,6 miliarde de euro sunt alocate pentru construcția de noi locuințe sociale și case de bătrâni, spitale și unități de sănătate eficiente energetic.

 

Renovare mai mult pe hârtie

Un studiu realizat pentru Comisia Europeană și invocat în cel realizat acum de REC (Comprehensive study of building energy renovation activities and the uptake of nearly zero-energy buildings in the EU) estimează că în România doar 1,3% din renovările realizate în sectorul rezidențial au avut o profunzime medie și doar 0,1% au fost renovări profunde, aceasta din urmă însemnând că pe lângă renovarea clădirii s-au execută și lucrări de eficientizare a consumului energetic în urma cărora acesta a scăzut cu 60-70%. De asemenea, pentru clădirile nerezidențiale doar 1,9% din renovări au avut o profunzime medie și doar 0,4% au fost renovări profunde. Principalele bariere în realizarea transformării fondului de clădiri sunt informațiile limitate despre stocul de clădiri (lipsa unui registru național al clădirilor) și lipsa de înțelegere a consumului de energie și a potențialelor economii. Alte provocări identificate se referă la constrângerile pieței muncii, lipsa de stimulente pentru renovarea energetică, accesul la produse de finanțare și mobilizarea redusă a finanțării private, precum și lipsa sistemelor inteligente și a tehnologiilor eficiente energetice.

 

Măsurile preconizare nu au obiective clare

Per total, prin programul de renovare finanțat prin PNRR se urmărește realizarea unor economii de energie primară de cel puțin 30%. Pentru sectorul rezidențial se estimează  realizarea unei economii totale de CO2 de cel puțin 0,13 milioane de tone și a unei economii totale de energie primară de cel puțin 0,03 milioane tone echivalent petrol (tep), iar în sectorul public reducerile ar urma să ajungă la  cel puțin 0,07 milioane tone CO2 și de cel puțin 0,02 milioane tep.  Deși și-a asumat ținte foarte înalte la nivel național, măsurile pe care România vrea să le finanțeze nu au specificate obiective clare de reducere a emisiilor de CO2 și a consumului de energie primară.

 

 

Prin Strategia națională de renovare pe termen lung, România vrea să depășească o rată de renovare profundă de 3-4%.

 

Lipsa țintelor intermediare va crea probleme

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației este responsabil de monitorizarea, raportarea și implementarea pentru cea mai mare parte a programelor de renovare, în timp ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este responsabil pentru dezvoltarea instrumentelor financiare, împreună cu Banca Europeană de Investiții. Studiul subliniază însă că, deși planul de renovare are ținte clar definite, el nu are stabilite repere intermediare ceea ce va genera probleme în urmărirea realizării lui. Tocmai de aceea, studiul accentuează necesitatea clarificarea obiectivelor și a sprijinului care se va acorda pentru realizarea lor, inclusiv prin dezvoltarea unei strategii de finanțare pe termen lung.

 

Fondurile din PNRR, o picătură într-un ocean

Cele 2,2 miliarde de euro alocate prin PNRR pentru renovarea clădirilor reprezintă doar o picătură într-un ocean. Potrivit Strategiei naționale de renovare pe termen lung, aprobată anul trecut, România ar trebui să investească 12,8 miliarde de euro între 2020 și 2030 pentru renovarea clădirilor. În ceea ce priveşte finanţarea programului de renovare, la ora aceasta nu sunt clare decât trei surse: subvenţiile de la bugetul de stat, fondurile europene și cele din PNRR. Mai departe, strategia ia în calcul deschiderea unor linii de credite pentru băncile care vor fi cooptate în program, scheme de credit pentru populaţie, instrumente de finanțare specializate (de exemplu fonduri de garantare a performanței, împrumuturi pentru capital de lucru, sprijinirea creditelor și a ipotecilor verzi, precum și mobilizarea fondurilor private prin crearea unui cadru legislativ pentru companiile de servicii pentru reducerea consumului de energie) pentru a sprijini companiile de servicii energetice, companiile de întreținere, utilități și alți furnizori terți care pot contribui la renovarea clădirilor cu unele scheme de rambursare. Deși a trecut mai bine de un an de zile de la adoptarea acestei strategii, toate aceste scheme de finanțare au rămas doar pe hârtie.

 

Rata de renovare, doar 0,53%

Din cele aproape 340.000 de clădiri propuse pentru renovare, conform scenariului recomandat de strategia națională, aproape 310.000 sunt imobile rezidenţiale. La acestea se adaugă 4.361 de şcoli, 161 de spitale, 14.324 de alte unităţi sanitare, 1.539 de clădiri de birouri şi sedii administrative, 73 de hoteluri, 2.394 de restaurante şi cafenele, precum şi 7.686 de magazine şi centre comerciale. Potrivit scenariului recomandat de noua strategie, în perioada 2021-2030 este prevăzută o creştere graduală a ratei de renovare de la 0,53% la 1,56% pe an. În perspectivă, atingerea obiectivelor pentru 2031-2040 presupune o creştere graduală a ratei de renovare de la 2,22% la 4,78% pe an, în timp ce pentru orizontul 2041-2050 este prevăzută o rată de renovare medie de 4,33% anual.

 

Stoc foarte vechi de locuințe

În intervalul 1990-2020, în România s-au construit 1,85 de  milioane de locuințe, reprezentând mai puțin de 14% din stocul de locuințe care ajunsese la sfârșitul anului trecut la 9,1 milioane. De exemplu, în București, cea mai activă piață imobiliară, doar circa 10% din locuințe sunt construite începând cu 1990. România are un stoc existent de apartamente și case construite, majoritatea, în perioada 1960-1990, când nu exista o strategie privind consumul de energie. Abia după criza energetică din 1973 au fost introduse reglementări privind eficiența termică a clădirilor, dar acestea au fost destul de laxe (consumuri de la 150 la 400 kWh/mp pe an). Și după Revoluție a continuat construcția de blocuri ineficiente energetic, pentru ca abia după anul 2000 să se implementeze standarde mai performante de eficiență termică, principalele măsuri fiind izolarea blocurilor și utilizarea tâmplăriei de termopan.

 

 

Majoritatea clădirilor rezidențiale au fost construite în intervalul 1961- 1980, în lipsa unor standarde de eficiență privind anveloparea clădirii. Aproximativ 53% din clădirile de locuit au fost construite înainte de 1970 și peste 90% înainte de 1989, cu un nivel al performanței energetice foarte scăzut.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri