Lipsa de transparenţă a instituţiilor statului, în special în Justiţie, ar putea afecta accesarea fondurilor structurale ale Uniunii Europene de către România, se arată într-o analiză realizată de platforma americană de studii geopolitice Stratfor. Analiza arată că statul român a fost ferit, până acum, de criticile UE datorită politicii externe conformiste a guvernelor de la Bucureşti, însă o mişcare a greilor blocului comunitar prin care se vrea condiţionarea acordării fondurilor de respectarea statului de drept ar putea duce la schimbarea acestei situaţii.
Analiza Stratfor vine în contextul protestelor de stradă din România, generate, în parte, de planurile de reformă în Justiţie ale Guvernului. O periclitare a mecanismelor de control din Justiţie ar putea pune statul român în poziţia de a suferi din punct de vedere economic, se arată în analiza care aminteşte de dorinţa statelor occidentale din UE de a pune noi condiţii pentru acordarea de fonduri structurale. „Românii au ieşit din nou în stradă pentru a protesta împotriva reformelor în Justiţie plănuite de guvern. Pe 5 noiembrie, zeci de mii de oameni au demonstrat în Bucureşti împotriva reformelor care ar permite guvernului să supravegheze sistemul judiciar şi posibil să slăbească investigaţiile anti-corupţie aflate în desfăşurare. Eşecul Guvernului de a trata aceste îngrijorări ale populaţiei ar putea submina aspiraţiile României de a-şi întări relaţiile cu Europa Occidentală”, se arată în analiză. Strafor aminteşte că România nu a avut parte de criticile dure care au fost adresate unor state precum Polonia sau Ungaria, din partea UE, dar că acest lucru s-ar putea schimba. „În ciuda instabilităţii politice, politica externă a României a rămas una stabilă. Majoritatea partidelor politice ale României sunt de acord cu lucrurile de bază, inclusiv faptul că ţara trebuie să-şi întărească relaţiile cu UE şi NATO. România are un sistem semi-prezidenţial în care politica externă este controlată de preşedinte, care are o poziţie mult mai stabilă ca cea a premierului. În anii recenţi, partide opuse ideologic au controlat preşedinţia şi funcţia de premier, ceea ce a dus la conflicte politice, însă acelaşi sistem a împiedicat România să fie controlată de un singur partid, o problemă întâlnită în alte state central-europene”, se arată în analiză. „Până în prezent, România nu a fost criticată de UE pentru deciziile interne în acelaşi fel în care au fost Polonia sau Ungaria. Dar lipsa de transparenţă în instituţiile statului, precum în Justiţie, ar putea pune în pericol dorinţa ţării de a se integra mai ferm în blocul comunitar, de exemplu intrarea în spaţiul Schengen sau în Zona Euro”.
Penalizaţi la fonduriile venite de la UE
Strafor aminteşte că România este un beneficiar net al fondurilor europene, în lipsa cărora, economia acesteia ar avea de suferit. „Oficialii UE au sugerat, recent, ca fondurile structurale (pentru care România este un principal beneficiar) să fie condiţionate de respectul pentru statul de drept. Dacă se va lua o astfel de decizie, economia României ar putea avea de suferit, fiind o chestiune pe care Guvernul ar trebui să o evite dacă vrea să întărească legăturile cu Europa Occidentală”, se arată în analiză. Condiţionarea acordării fondurilor de respectarea statului de drept a fost propusă, cel mai recent, de comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova. „Una dintre prioritățile Comisiei pentru anul viitor este de a căuta modalitățile prin care să întărească impunerea statului de drept în Europa. Sistemul judiciar în UE este precum luminițele de Crăciun - dacă un bec se arde, niciun alt bec din lanț nu se va aprinde și el va rămâne în întuneric”, a spus comisarul. „Ar trebui să luăm în considerare crearea unei condiționalități mai puternice între statul de drept și acordarea fondurilor”, a adăugat aceasta. Deşi președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a opus ideii, aceasta este agreată de şefi de state sau înalţi oficiali din Suedia, Germania, Franţa sau Italia.
Instituţiile slabe şi netransparente din România reprezintă, în opinia NATO, o vulnerabilitate faţă de puterile străine, precum Rusia, care ar dori să-şi sporească influenţa în zonă, se arată în analiza Stratfor.