Un studiu realizat în Finlanda arată că sistemul imunitar al copiilor de grădiniță s-a îmbunătățit în numai o lună după ce micuții au trăit la fel ca în mijlocul naturii, într-un mediu similar cu cel din pădure. Mișcarea în aer liber, soarele și joaca au crescut inclusiv capacitatea organismului de a produce acei anticorpi care luptă împotriva virusului COVID-19, prin creșterea proporției de celule T reglatoare. Este vorba despre un studiu experimental coordonat de Institutul de Resurse Naturale din Finlanda (Luke), care a arătat, pentru prima dată în lume, că sistemul imunitar al copiilor de grădiniță cu vârsta de 3 până la 5i ani și-a îmbunătățit reglarea atunci când s-au adăugat elemente din natură.
Copiii care locuiesc în zonele rurale și sunt în contact cu natura au o probabilitate mai mică de a fi afectați de o boală rezultată din tulburări ale sistemului imunitar. Sunt zeci de studii comparative care arată acest lucru. Tot în urma a zeci de studii științifice s-a constatat că nivelul ridicat de igienă, un stil de viață urban și un contact insuficient cu natura reduc diversitatea microbilor din organism, slăbind sistemul imunitar și crescând, astfel, riscul de îmbolnăvire. Omogenitatea microbilor crește riscul de tulburări ale sistemului imunitar, cum ar fi atopia, diabetul, boala celiacă și alergiile.
Un studiu recent arată că nu doar viața în mediul rural sau în mijlocul naturii, ci chiar simplul contact repetat cu elemente asemănătoare naturii, de cinci ori pe săptămână, a diversificat microbii din organismul copiilor, iar acești microbi oferă protecție împotriva bolilor transmise prin sistemul imunitar la copiii de grădiniță.
În timpul studiului, 75 de copii de grădiniță de trei până la cinci ani au fost monitorizați timp de o lună, la zece centre de îngrijire de zi din Lahti și Tampere. Modificările microbilor la copiii care au frecventat grădinițe cu zone verzi au fost comparate cu cele ale copiilor care au frecventat creșele normale, fără zonă de curte verde, sau centre de îngrijire a naturii. Studiul a implicat grupurile de cercetare ale lui Heikki Hyöty, profesor de virologie, și Juho Rajaniemi, profesor de planificare urbană, de la Universitatea din Tampere și grupul de cercetare al lui Tuure Kinnunen, cercetător al academiei, de la Universitatea din Finlanda de Est.
Studiul face parte din teza lui Marja Roslund, maestru în științe în ecologie la Universitatea din Helsinki. Un articol științific al studiului comun al lui Luke, Universitatea din Helsinki, Universitatea din Tampere, Universitatea din Finlanda de Est și Universitatea Charles din Praga a fost publicat în revista „Science Advances”. „Acest studiu recent publicat despre copiii de grădiniță este primul în care aceste schimbări ce oferă protecție împotriva bolilor au fost găsite atunci când se adaugă aspecte diversificate ale naturii unui mediu urban”, spune Aki Sinkkonen, cercetător la Luke, specialistul care a condus studiul.
Iarbă, în loc de gresie și pietriș
Copiii de grădiniță au fost monitorizați după ce curțile grădinițelor au fost transformate, aducându-se tufe din pădure, iar gresia și pietrișul au fost schimbate cu gazon natural, micuții fiind puși să se joace și să participe la plantarea acestora, apoi să îngrijească plantele. Cercetătorii arată că microbii naturali oferă protecție în lupta organismului uman cu toate bolile. „Contactul cu natura ne expune la o gamă largă de microbi, activând diferite părți ale sistemului nostru defensiv. Pentru a proteja dezvoltarea naturală a sistemului imunitar, modelul zonei de curte verde studiat în rândul copiilor de grădiniță ar trebui extins și la alte activități zilnice. De exemplu, o zonă de curte verde care atrage atât copiii, cât și adulții poate fi construită în afara clădirilor cu mai multe etaje din arbuști și tufături de pădure. O grămadă de frunze în descompunere nu trebuie să fie luată imediat și poate exista și o grădină de copaci în descompunere. Ar trebui să ne modificăm viața de zi cu zi, astfel încât să putem fi în contact cu natura. Cel mai bine ar fi dacă cei mici s-ar putea juca în bălți și toată lumea ar putea săpa în pământ organic. Ne-am putea scoate copiii în natură de cinci ori pe săptămână, pentru a avea un impact asupra microbilor”, a explicat Sinkkonen. Cu alte cuvinte, contactul direct cu natura ne însănătoșește și funcționează inclusiv ca metodă profilactică, în timp ce îndepărtarea de natură ne îmbolnăvește, nu doar pe termen scurt, ci mai ales pe termen mediu și lung.
Imunizarea prin contact direct cu microbii
În rezumatul articolului științific publicat în revista „Science Advances”, cercetătorii subliniază faptul că există o nevoie nesatisfăcută de practici profilactice noi pentru a lupta împotriva acestor boli, deoarece incidența bolilor mediate imun a crescut rapid în societățile dezvoltate. „Acesta este în primul studiu în care biodiversitatea mediului urban a fost manipulată pentru a examina efectele asupra microbiomului comensal și a imunoreglării la copii. Am analizat modificări ale microbiotei pielii și intestinale și ale markerilor imunitari din sânge ai copiilor în timpul unei intervenții de 28 de zile pentru biodiversitate. Copiii din centrele urbane standard și orientate spre natură au fost analizați pentru comparație. (...) Descoperirile noastre sugerează că intervenția în biodiversitate îmbunătățește căile imunoreglatoare și oferă un stimulent pentru viitoare abordări profilactice pentru a reduce riscul de boli mediate imun în societățile urbane”, explică echipa de cercetare. Viața în natură este benefică și pentru vedere și pentru sănătatea mintală a copiilor. Studii recente arată chiar că spațiile verzi sunt legate de schimbările structurale ale creierului copiilor.
Tratament împotriva alergiilor
Alți cercetători finlandezi recomandă viața în natură pentru a scăpa de alergii. O „ipoteză a biodiversității” dezvoltată într-un proiect de cercetare condus de profesorul emerit Tari Haahtela și regretatul academician Ilkka Hanski susține că expunerea la microbii naturali ajută la prevenirea, printre altele, a apariției alergiilor. Ipoteza a fost testată cu succes în rândul persoanelor care trăiesc în Karelia de Nord, în Finlanda, și în Republica Rusă Karelia. În aceasta din urmă, alergiile sunt rare, flora microbiană a pielii oamenilor fiind considerabil mai bogată.
„Microbii naturali din piele mențin sistemul imunitar în stare de luptă, în timp ce absența unei conexiuni cu natura poate determina organismul să răspundă violent la cazurile de expunere altfel inofensive”, a explicat profesorul Harri Alenius, care conduce programul de cercetare al microbiomului uman de la Universitatea din Helsinki. Rezultatele cercetărilor recente din Finlanda au dus la o revenire asupra recomandărilor privind alergiile. În loc de mediul steril și evitarea contactului cu natura, se recomandă o viață normală și o conexiune cât mai puternică a omului cu natura, aceasta fiind considerată cheia succesului în lupta cu alergiile. „A avea pământ sub unghii este bine pentru tine”, mai spune cercetătorul.
Creierul este ajutat de mediul înconjurător
Și creierul, atât al copiilor, cât și al adulților, este ajutat de contactul cu natura. Mai multe studii, prezentate de cercetători români, încă din perioada 2015-2019, arată că mișcarea în aer liber și socializarea în mijlocul naturii, ca stil de viață sănătos, ajută inclusiv la stoparea evoluției unor boli precum diabet, Parkinson și Alzheimer, dar și la recuperarea neurologică în urma unor accidente vasculare cerebrale (AVC). Concluziile la care au ajuns cercetătorii în privinţa bolilor neurologice sunt incredibile: intervenţia farmacologică nu este niciodată suficientă, ci trebuie să fie dublată de lupta pacientului, prin activitate cognitivă zilnică, îmbinată cu starea de bine – adică stilul de viață sănătos, în mijlocul oamenilor, în natură.
Factorii de risc sunt în mediul urban
Cercetătorii au descoperit că factorii de risc în declanșarea bolii Parkinson sunt somnul, alimentația, mișcarea și, în general, stilul de viață. Cei care dorm puțin și prost, care mănâncă nesănătos, nu fac mișcare și au un stil de viață marcat de stres au tot atâtea motive de îngrijorare în privința declanșării bolii Parkinson, care nu este o boală a sistemului nervos, așa cum s-a crezut foarte mult timp, ci este un cumul de boli, o dereglare a întregului organism, ce se poate declanșa de la oricare dintre organe, nu doar de la creier. La fel și diabetul, declanșat și agravat tot de stres și de stilul de viață nesănătos.
Eliminarea factorilor de risc, atât cât se poate, înseamnă, pe de altă parte, întârzierea declanșării bolilor cu peste zece ani. „Stilul de viaţă este foarte important. În primul rând cantitatea de somn pe care ne-o administrăm, câte ore dormim şi când dormim. Se pare că există mecanisme foarte importante neuroprotective şi de regenerare care se accelerează în timpul somnului. De fapt, rolul somnului este acela de a reseta sistemele creierului şi ale întregului sistem nervos, de a regenera”, a explicat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN). Cel mai bun somn este în liniște, în aer cât mai curat, în mijlocul naturii, în timp ce marile probleme apar în zonele urbane aglomerate, unde oamenii se îmbolnăvesc grav, din cauza poluării aerului și din cauza zgomotului care afectează în primul rând somnul
Cercetătorii ne recomandă viața cât mai aproape de natură, ca metodă profilactică, pentru întărirea sistemului imunitar.