Industria cea mai afectată va fi cea producătoare de medicamente, iar cele 52 de fabrici de profil din România ar intra în dificultate din cauza noului sistem de taxare, care ar genera două riscuri majore: dispariția unor medicamente vitale de pe piață și afectarea a mii de locuri de muncă. Semnalul de alarmă și soluțiile care mai pot fi aduse în atenția Comisiei Europene s-au aflat în centrul dezbaterii „Noile Directive Europene: O Criză Dublă pentru Industrie și Sănătatea Publică din România”, organizată de Antena 3 CNN sub sigla România Inteligentă. Directiva UE 2024/3019 aplică principiul „poluatorul plătește” în domeniul apelor uzate și impune companiilor farmaceutice și cosmetice să suporte 80% din costurile de tratare a apelor uzate. Suprataxarea industriei farmaceutice, în condițiile în care prețul este reglementat, va crea o problemă majoră, deoarece industria va fi nevoită să includă această taxă în prețul medicamentelor, au subliniat reprezentanții industriei farmaceutice. Multe dintre guvernele UE sunt îngrijorate de aplicarea acestei directive de anul viitor și caută soluții pentru a contracara efectele sale. Astfel, unele dintre ele s-au raliat deja unui punct de vedere comun și cer amânarea cu un an a intrării în vigoare a noii directive.
România mai are o ultimă șansă să evite un dublu dezastru, economic și social, care ar putea surveni în urma aplicării de anul viitor a acestei directive. În aplicarea ei sunt implicate trei ministere, cele ale Mediului, Sănătății și Economiei. Inițial, costurile estimate ca urmare a acestei directive erau la nivelul UE de 1,2 miliarde de euro, dar calculele făcute ulterior de țările comunitare au estimat că aceste costuri sar de 100 de miliarde de euro. Acest calcul nerealist făcut inițial de Comisia Europeană este unul din punctele forte al statelor care cer astăzi amânarea aplicării directive și corectarea unor prevederi. Pe data de 20 aprilie este programat votul în Parlamentul European pe marginea acestei directive, iar reprezentanții industriei farma din România au făcut apel la cele trei ministere implicate în aplicarea ei, precum și la europarlamentarii români să se solidarizeze cu țările care cer ca aplicarea acestei directive să se amâne. Transpunerea ei în practică de la anul va genera costuri uriașe pentru industria farmaceutică și alte sectoare industriale, cu efecte directe asupra economiei și accesului pacienților la medicamente esențiale, au subliniat aceștia.
Directiva are un impact devastator
Directiva are un impact devastator asupra disponibilității și accesibilității medicamentelor, iar taxa pe care producătorii de medicamente vor trebui să o plătească este una foarte mare, a subliniat Simona Cocoș, membru în boardul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). „Este o directivă a apelor urbane uzate introdusă de cei de la mediu în așa fel încât Europa să aibă ape curate. Din păcate, această directivă are un impact devastator asupra disponibilității și accesibilității medicamentelor și, în special, a medicamentelor accesibile ca preț, mai ieftine. Sunt foarte multe fabrici în România care vor fi afectate. Sunt peste 50 de fabrici în România, marea majoritate produc medicamente generice și taxa pe care va trebui să o plătească producătorii de medicamente este una foarte mare. Ea vine în completarea unei alte taxe pe care acești producători trebuie să o plătească (taxa clawback -n.red)”, a declarat Simona Cocoș. Ea a adăugat că există inclusiv posibilitatea ca anumite medicamente să dispară de pe piață și, mai mult decât atât, să crească semnificativ prețul acestora. „Toate medicamentele cu prescripții au prețul reglementat de Ministerul Sănătății, este limitat și este la valoarea celui mai mic preț din Europa. Și da, nu vom putea susține această taxă. Există două variante: fie medicamentele vor dispărea de pe piață și vorbim de medicamente pentru tratamentul hipertensiunii sau pentru tratamentul diabetului, medicamente de bază în orice schemă terapeutică, sau prețurile vor crește foarte mult, de trei până la opt ori. Este păcat, pentru că toți cetățenii își doresc ape curate, dar în același timp își doresc și medicamente disponibile și accesibile ca preț”, a mai adăugat Simona Cocoș.
Finanțare de minimum 80% pentru tratarea apelor uzate
Analizele de impact disponibile până acum arată că fiecare stat membru trebuie să își realizeze propriul studiu pentru a evalua efectele aplicării directivei. Fără aceste evaluări, impactul asupra industriei și a populației rămâne incert și poate fi substanțial. „În ce constă această directivă privind epurarea apelor urbane uzate? Solicită ca industria farmaceutică și producătoare de cosmetice să finanțeze minimum 80% din investiția pentru tratarea apelor. Poate să fie 80%, 90% și poate chiar 100% din tratarea apelor uzate. Acesta este nivelul minim, de 80%”, a explicat Adrian Van Den Hoven, director general Medicines for Europe.
„Săptămâna trecută a fost în plenul Parlamentului European o dezbatere exact pe această chestiune, grupul Partidului Popular European cerând Comisiei Europene să amâne cel puțin un an de zile intrarea în vigoare a acestei directive, deoarece creează probleme majore pentru cei din industria farmaceutică și industria de cosmetice. Ceea ce am eu ca rugăminte către toți actorii care sunt implicați în această problemă este să comunice către Comisia Europeană, evident, prin Guvernul României, legat de ceea ce preocupă și ceea ce frământă și ceea ce creează dificultăți majore pentru această industrie”.
Daniel Buda, europarlamentar
Trebuie făcut front comun
„Toate statele membre ar trebui să solicite Comisiei Europene amânarea implementării. Ce se mai poate face din acest punct de vedere la Bruxelles este ca România, probabil fie prin reprezentanța României la Bruxelles, fie prin Ministerul Afacerilor Externe, să aibă o discuție cu toate celelalte state membre și să facă o alianță prin care, împreună, toate statele membre să solicite Comisiei Europene amânarea implementării, refacerea studiului de impact, dar de către o organizație independentă”, a fost de părere și Valentina Băicuianu, director executiv APMGR. În lipsa unor măsuri concrete, România riscă nu doar sancțiuni din partea Uniunii Europene, ci și destabilizarea sectoarelor industriale strategice și pierderi economice majore.
Medicamentele ieftine sunt cele mai afectate
„Am avut o dezbatere importantă pe o directivă importantă, care ne cam încurcă, deoarece implementarea acestei directive pur și simplu va avea un impact social și economic devastator. Și când spun asta, pe de o parte ne uităm la industria producătoare de medicamente generice, avem 52 de fabrici în România, pe de altă parte, avem medicamente de 10-20 de euro care sunt extrem de vulnerabile la astfel de acțiuni. Astfel încât, în acest moment, sunt cel puțin două acțiuni la care trebuie să apelăm astăzi. În 20 aprilie va avea loc un vot, vot la care România trebuie să adere la poziția Italiei, Franței și Greciei, în sensul amânării implementării acestei directive, după care trebuie să ne așezăm la masă și să vedem impactul real al acestei directive. Această directivă, așa cum am văzut astăzi, nu a fost corect măsurată ca impact și nu am identificat, de fapt, poluatorii reali. Iar decizia finală este o decizie politică ce trebuie luată de cei trei miniștri de resort, și anume Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei, după care vom vedea ce putem face pe parcurs. Dar astăzi, acum, aceste două acțiuni sunt imperios necesare”, a declarat Daniel Bran, președinte APMGR. Acesta a atras atenția și asupra presiunii fiscale suplimentare care ar putea destabiliza piața medicamentelor ieftine, cele mai utilizate de pacienți. „În primul rând, aceste medicamente ieftine, care tratează 70% din pacienții din România, așa cum spuneam, sunt cele vulnerabile. Ori trebuie să vedem, din punct de vedere fiscal, ce putem face. Avem o taxă clawback. În momentul în care avem taxă clawback și venim cu o taxă de mediu nesustenabilă, avem un efect de foarfecă, un dublu efect, care e clar încotro ne duce. Ori cu toții ne dorim să avem un mediu curat, dar care este prețul pe care îl plătim? Pentru că putem avea un mediu curat, dar să nu mai avem medicamente pentru epilepsie sau pentru diabet. Nu cred că ne dorim acest lucru”, a adăugat Daniel Bran.
„Meciul se joacă în stațiile de epurare. Acolo trebui aplicată cea mai bună tehnologie, iar costurile trebuie să fie suportabile. Trebuie să rezolvăm problema. Trebuie să găsim care sunt acești poluatori și să-i măsurăm, iar din experiența mea pot să vă spun că sunt una-două firme care pot face asta în România. (…) Noi luăm doar costurile, dar pe zona aceasta sunt fonduri europene de zeci de miliarde de euro. De ce să nu luăm bani ca să ne facem institute de cercetare, să ne pregătim chimiști. Sunt 30-40 de miliarde de euro. Adăugarea unei trepte terțiare într-o stație de epurare durează în România 6-7 ani. Dacă nu începem de mâine vom pierde vremea”.
Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei