Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nici fostul președinte, Klaus Iohannis, nici actualul șef al statului, Nicușor Dan, nu au nominalizat, până în prezent, un înlocuitor. Așa se face că SRI este condus de un militar, ca interimar în funcția civilă, care, săptămâna trecută, a contrasemnat o Hotărâre a Guvernului demis, prin care a fost decisă reducerea membrilor CA ai Rasirom de la 7 persoane la 3 și a duratei mandatelor acestora de la 4 la 3 ani. Rasirom este firma oficială a SRI, iar aceste măsuri au fost adoptate de către Guvernul demis „pentru eficientizarea operatorului economic”. Rasirom este abonată la contracte grase cu statul și, în 2025, a avut venituri de aproape 153 de milioane de euro.
La 3 iulie 2023, directorul civil al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a demisionat din funcție, după 8 ani și patru luni de mandat. Demisia lui Hellvig s-a petrecut cu un an și patru luni înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale anulate, din 24 noiembrie 2024, la jumătatea celui de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al României.
De la acel moment, s-au schimbat atât președintele României, cât și Parlamentul, însă, la conducerea Serviciului Român de Informații nu avem, nici în ziua de astăzi, un director civil, structura fiind condusă, de trei ani, de un director interimar, în persoana generalului Răzvan Ionescu, cel care deține și funcția de prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații.
Klaus Iohannis a refuzat să propună un înlocuitor al lui Eduard Hellvig, iar actualul președinte, Nicușor Dan, a promis, atât în campania electorală aferentă alegerilor prezidențiale de anul trecut, cât și, de mai multe ori, ca președinte în funcție, că, într-un „termen rezonabil”, va avea loc o astfel de nominalizare.
Conform articolului 16 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, Serviciul Român de Informații este condus de un Consiliul Director, compus din directorul SRI, prim-adjunctul acestuia, șefii unor unități centrale și teritoriale. Președintele Consiliului Director este chiar directorul Serviciului Român de Informații. În lipsa acestuia, aceste atribuții sunt îndeplinite de prim-adjunct.
Directorul SRI are rang de ministru, este numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, la propunerea președintelui României. Eliberarea din funcție a directorului SRI se face tot de către Parlament și tot la propunerea președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor.
Provizorii decid pentru cei cu funcții pline
Ei bine, dacă SRI funcționează cu un director interimar de aproape trei ani, firma oficială a Serviciului Român de Informații nu poate funcționa în această manieră. Iar acest lucru a fost stabilit chiar săptămâna trecută, printr-o hotărâre a Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan, hotărâre care este contrasemnată de directorul interimar al Serviciului Român de Informații, Răzvan Ionescu, de secretarul general interimar al Guvernului, Dar Reșitnec, precum și de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Este vorba despre Hotărârea Guvernului nr. 449 din 5 iunie 2026, publicată în Monitorul Oficial al României din data de 10 iunie 2026, privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 60/1995 privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome Rasirom RA.
Conform HG nr. 449/2026, „conducerea Rasirom RA este asigurată de un consiliu de administrație, format din 3 persoane, desemnate potrivit legii”. De asemenea, s-a decis ca „durata mandatului membrilor consiliului de administrație să fie de trei ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată”.
În forma anterioară, prevăzută de HG 60/1995, se prevedea că conducerea Rasirom RA era asigurată de un consiliu de administrație format din 7 persoane, numite prin ordin al directorului Serviciului Român de Informații. Iar acest consiliu de administrație era format dintr-un președinte – director general, dintr-un reprezentant al Serviciului Român de Informații, dintr-un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice și din patru reprezentanți din domeniul de activitate al Rasirom RA. Acești membri erau numiți pentru o perioadă de patru ani.
Bilanț contabil spectaculos pentru anul 2025
Conform notei de fundamentare care a stat la baza emiterii acestei HG de modificare, Guvernul demis a luat această decizie „având în vedere contextul economic actual” și pentru „eficientizarea operatorului economic prin performanța managementului acestuia, ca îmbunătățire a guvernanței corporative a întreprinderilor de stat”.
Interesant este că Guvernul demis Bolojan nu a solicitat aviz din partea Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), înainte să promoveze această hotărâre de guvern.
Regia Autonomă Rasirom RA este o entitate economică aflată în coordonarea Serviciului Român de Informații, care se ocupă cu domeniul securității informației, al securității cibernetice și al protecției infrastructurilor critice.
„Jurnalul” a dezvăluit, în mai multe anchete, că această regie a SRI este abonată la contracte cu statul, unele chiar cu Serviciul Român de Informații, dar și cu serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), cu Serviciul de Protecție și Pază, cu Parlamentul României, dar și cu structuri guvernamentale, inclusiv cu RA-APPS.
Conform bilanțului contabil depus de Regia Autonomă Rasirom RA la Ministerul Finanțelor, la data de 31 decembrie 2025, în anul fiscal anterior, firma SRI a declarat o cifră de afaceri de 633.890.970 de lei (129.365.504,08 euro). Veniturile totale înregistrate s-au ridicat la 748.488.871 lei (152.752.830.82 euro), iar cheltuielile efectuate au fost de 686.715.799 lei (140.146.081,43 de euro). În aceste condiții, compania oficială a SRI a realizat, în 2025, un profit net de 49.346.890 de lei (10.074.467.35 euro).
Din același bilanț contabil, rezultă că, în 2025, Rasirom a desfășurat activități de consultanță în tehnologia informației și de management (gestiune și exploatare a mijloacelor de calcul) și a avut 426 de salariați.
România interimarilor
ntr-o perioadă cu crize majore suprapuse, cea economică, cea politică și cea de securitate, la doar un an și jumătate de la alegerile parlamentare și la doar un an de la alegerile prezidențiale reluate, România funcționează cu instituții fundamentale coordonate interimar.
Guvernul României este unul demis și interimar, picat în Parlament prin moțiune de cenzură, iar perspectivele imediate de a fi instalat un Executiv cu puteri depline nu se întrezăresc, deocamdată.
Principalul serviciu de informații al țării, SRI, este condus, de trei ani, de către un director interimar, în urma demisiei fostului conducător civil, care a stat în funcție 8 ani și 4 luni.
Miniștrii care alcătuiesc Guvernul demis sunt, toți, interimari, iar, în cazul a șase dintre ei, este vorba despre un dublu interimat, mai exact de un interimat la interimat. Este vorba despre ministrul Transporturilor, despre ministrul Justiției, despre ministrul Agriculturii, despre ministrul Energiei, despre ministrul Muncii și despre un vicepremier fără portofoliu, ale căror mandate interimare au expirat la data de 10 iunie 2026.
O altă instituție fundamentală a statului care este condusă interimar este Avocatul Poporului, al cărui mandat a expirat, de asemenea.
Citește pe Antena3.ro
