Premiera cu « Noii infractori » a stârnit ropote de aplauze
Teatrul Naţional ”I.L.Caragiale” din Bucureşti vă invită la premiera oficială a spectacolului ”NOII INFRACTORI” de Edna Mazia, în regia lui Ion Caramitru, care va avea loc în prezența autoarei joi, 7 martie 2019, la ora 19.30, la Sala Mare
Apreciată de renumita publicaţie Haaretz Magazine ca „prima doamnă a teatrului israelian”, Edna Mazia s-a remarcat mai întâi ca scenarist, apoi ca dramaturg şi regizor de teatru, a urmat studii de filosofie şi de teatru, iar cariera i-a fost încununată de recunoaşterea publicului şi de cea a criticii de specialitate. Dintre numeroasele ei piese de teatru, cele care s-au bucurat de o deosebită apreciere au fost „Povestea unei familii” - răsplătită, în 1997, cu Premiul Meir Margalit (după numele unui faimos actor israelian din secolul al XX-lea) şi cu Premiul Lea Goldberg, ca numai după doi ani, pentru „Rebelii”, scriitoarea să fie declarată Dramaturgul anului 1998-1999, recunoaştere dublată de un nou Premiu Meir Margalit.
Cu ”Noii infractori”, autoarea, care a fost şi regizor pentru această piesă jucată cu mult succes de Teatrul Cameri din Israel, ne oferă o comedie de frapantă actualitate, balansând între râs şi lacrimă, despre o familie care speră să-şi regăsească bunăstarea pierdută. Este o poveste cu tâlc despre tentaţia banului, câştiguri facile pe căi nu tocmai ortodoxe, riscante manevre de supravieţuire şi apăsătoarea rutină a grijilor casnice.
O comedie amară, rezervată exclusiv adulţilor, cu partituri generoase şi actori extraordinari - îndrumaţi cu fineţe psihologică de Ion Caramitru – regizorul, vă oferă prilejul întâlnirii cu o distribuţie de cinci stele pe scena mare a Naţionalului bucureştean.
Veți râde cu lacrimi la provocările cărora le fac față „noii infractori”… Savuroasele situaţii şi personajele ce le declanşează sunt aduse în scenă de actorii: Virginia Mirea – invitată să se alăture trupei TNB odată cu acest rol, Alexandrina Halic, Andrei Finţi, Silviu Biriş, Afrodita Androne, Teodora Mareş, Ileana Olteanu, Aylin Cadîr/Diana Sar, Cosmina Olariu, George Piştereanu, Daniel Badale, Mihai Verbiţchi, Alexandru Hasnaş. În alte roluri: Viorel Florea, Alexandru Popescu, Nicoleta Tase, Aris Bănuţoiu.
Primitoarea casă a unei familii, cândva înstărite, este creaţia scenografică a Florilenei Popescu Fărcăşanu – ca şi costumele spectacolului, puse în valoare de jocul de lumini al light designerului Chris Jaeger, de coregrafia lui Florin Fieroiu, precum şi de aranjamentul muzical semnat de Călin Ţopa.
Teatrul de Comedie vă aşteaptă la premiera cu spectacolul “Trucul lui Patrick”
Teatrul de Comedie prezintă sâmbătă 16 martie, ora 19.30, la Sala Studio
premiera oficială a spectacolului Trucul lui Patrick de Kristo Šagor, regia Anca Maria Colțeanu, scenografia Matei Vladimir, grafica video Andrei Stamate, muzica Ovidiu Savu. Traducerea piesei a fost realizată cu sprijinul Institutului Goethe de Ciprian Marinescu.
Distribuția spectacolului: Emilian Mârnea (Patrick); Răzvan Krem Alexe (Fratele nenăscut al lui Patrick).
Kristo Šagor este un dramaturg și regizor german, născut în 1976 la Stadtoldendorf, Saxonia Inferioară. A studiat la Berlin literatura germană modernă, teatru și lingvistică. A urmat cursuri de dramaturgie la Trinity College din Dublin, iar în 2000 a reprezentat Germania la Festivalul European al Tinerilor Dramaturgi Interplay Europa, (Varșovia, Polonia) și la Festivalul Mondial al Tinerilor Dramaturgi (Townsville, Australia).Tot în 2000 scrie piesa Păsări însetate pe care o va monta doi ani mai târziu la Teatrul Național din München. Din 2002 până în 2004 a fost dramaturg angajat al Teatrului din Bremen, iar în stagiunea 2008-2009, Director Artistic la Schauspielhaus Bochum. În 2014 scrie piesa Trucul lui Patrick, pentru care primește Premiul Deutscher Jugendtheaterpreis.
“Povestea lui Patrick e o poveste despre inițiere, despre maturizare și despre acceptare, o călătorie în universul unui copil, care – fizic – trece de la copilărie la preadolescență. Traseul maturizării timpurii a lui Patrick e punctat de «discuțiile» revelatoare pe care le are cu fratele său încă nenăscut, proiectând spectatorul în zbuciumul interior al copilului de 11 ani pus în fața unui viitor irefutabil.
Patrick e un exemplu de maturizare ideală, fără tare, în care soluția logică pentru
a-ţi ajuta aproapele e să îl iubești fără rezerve și să fii pregătit pentru orice.
Structura textului lui Kristo Šagor, schimbările de personaje propuse de acesta,
ritmul în care acțiunea se construiește ca un tăvălug, logica și looping-urile de logică pe care acesta le jonglează în structura textului, trecerile de stare și ruperile de emoție, toate acestea presupun performanța de artă actoricească și sunt fericită că mi-am întâlnit actorii ce o pot atinge. Le mulțumesc”, mărturiseşte Anca Maria Colțeanu
“Neguţătorul din Veneţia”, la Teatrul Maghiar de Stat!
Spectacolul, în regia lui Gábor Tompa, se desfăşoară într-o lume rece, cu tehnologie modernă, unde se, prin contrast, pasiunile sunt enorme. Pasiuni care înseamnă, în primul rând, narcisism şi egoism. În același timp, aceste personaje sunt, de asemenea, prizoniere ale unor situaţii.
„Cu generozitate, regizorul i-a lăsat publicului dreptul de a alege «ce (şi cât) doreşte» din acest spectacol, la nivel de receptare şi empatie: piesa lui Shakespeare, povestea neguţătorului din Veneţia sau a cămătarului evreu, dragostea interzisă de familie sau religie, xenofobia, antisemitismul, feminismul, sexualitatea, comedia pură sau amară, glume interne sau stand-up comedy, trecuta Veneţie sau prezentul Wall Street, eterna dominaţie a banului, solo-urile actoriceşti sau interpretarea trupei în ansamblu, muzica rock sau decorul super-tehnologizat. Tot «ce doriţi»…” – scria criticul de teatru Maria Zărnescu.
Rolul principal este interpretat de Gábor Viola, din distribuție fac parte actorii: Balázs Bodolai, Ervin Szűcs, Loránd Farkas, Szabolcs Balla, Péter Árus, Zsolt Bogdán, Éva Imre, Enikő Györgyjakab, Andrea Vindis, Csilla Albert, Alpár Fogarasi, Csaba Marosán, Attila Orbán, Róbert Laczkó Vass, Loránd Váta, Ferenc Sinkó, Paco Alfonsín, Áron Dimény, Melinda Kántor și János Platz.
Teatrul Maghiar de Stat din Cluj vă propune sâmbătă, 16 martie, de la ora 20.00, premiera spectacolului Nora, de Ibsen, în regia lui Botond Nagy.
Coma este o situaţie de aservire. E neputinţă. E contrariul libertăţii. Omul este dispus să se închidă în minciuni, în realităţi închipuite, în traume vechi şi maltratări repetate. E înclinat să cedeze stării de comă şi să spere în minune, fără să facă ceva. Dar oare până când ne putem ţine pe noi înşine în această captivitate? Până când ne putem decora carcerele cu mistificări? Şi ce se va întâmpla dacă ne trezim din această stare de inconştienţă – dacă ne dăm seama că miracolul pe care îl aşteptam nu e decât o gaură neagră larg deschisă, care se dizolvă în holograme şi ne părăseşte pentru totdeauna?
Nora îşi dă seama că locul captivităţii ei, căsuţa de păpuşi, devine din ce în ce mai neîncăpătoare. Că în spatele pereţilor dichisiţi se ascund coşmaruri catatonice, repetitive, pe care trebuie să le învingă dacă vrea să devină om. dacă vrea să fie liberă. Această libertate cere sacrificii.
Distribuţia: Mess Attila, Kalmár Zsuzsa, Szilágyi Nándor, Körmöci Petronella, Péter Ferenc
Decorul: Szilágyi Nándor. Costumele: Pesitz Mónika
Coregrafia: Rogács László
„Câte cupluri cunoaştem, care convieţuiesc, dar nu şi-au spus de ani de zile nicio frază consistentă, câte familii există, unde membrii vieţuiesc doar unii lângă alţii, dar nu-i leagă nimic în afară de obişnuinţă? În câte locuinţe am constatat de-a lungul vieţii noastre că lustrul există, dar nu are conţinut, că aparenţele arătate în exterior - cunoscând viaţa familiei - se dovedesc a fi la ani-lumină de adevăr? Cu siguranţă că în multe. Pentru că diferenţa dintre „te iubesc" şi „te iubesc" poate fi uneori de netrecut", apreciază Török Arnold.
Celelalte reprezentații al spectacolului vor avea loc pe 17 şi 28 martie.
„Antisocial”, reflectă conflictul dintre generații
Antisocial, un spectacol despre criza sistemului educațional românesc, s-a jucat, pentru prima dată în acest an, la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu – Sala Studio.
Spectacolul a fost prezentat în anul 2015, după ce a avut premiera la TNRS, în cadrul turneului național „Manifest pentru dialog”, în 21 de orașe din România, și recent, la finalul anului 2018, la Théâtre de la Ville din Paris, în cadrul Sezonului România – Franța.
„Antisocial”, de Bogdan Georgescu, are la bază un text dezvoltat prin tehnici de Artă Activă, împreună cu actorii spectacolului - Cristina Blaga, Paul Bondane, Anton Balint, Călin Mihail Roajdă, Alexandra Șerban, Cristian Timbuș, Maria Tomoioagă. Spectacolul este inspirat de cazul unor elevi de liceu, care, în anul 2015, creează un grup secret pe o rețea de socializare, în care își ridiculizează profesorii. Unul dintre profesori se infiltrează în grup, folosind un cont fals și face publice toate discuțiile purtate de elevi în grupul secret. Cazul generează o amplă dezbatere în presa locală și doar sub presiunea societății niciunul dintre elevi nu este pedepsit, dezbaterea se oprește și cazul este dat uitării. Spectacolul a avut premiera internațională în data de 12 iunie 2015, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.
În distribuție: Anton Balint, Cristina Blaga, Paul Bondane, Ștefan Tunsoiu, Alexandra Şerban, Cristian Timbuş, Gabriela Pîrlițeanu.
La Sibiu, Bogdan Georgescu a semnat regia altor două spectacole care se bucură de aprecierea publicului: „Mal/Praxis” (2017) și #minor (2016).
Artist observaţionist, Bogdan Georgescu aborează dramaturgia, teatrul comunitar, compoziţia video, producţi, intervenţia culturală, managemenult de proiect. El a dezvoltat prin proiectele sale din ultimii zece ani o metodă proprie de teatru pe care o numește Artă Activă. Bursier Open Society Institute NY – UEP 2004. Bursier Cornerstone Theatre Company Institute 2005. Brusier CEC Arts Link– Brown University RI – programul de scriere dramatică, 2011. A participat ca artist și trainer la numeroase festivaluri internaționale, conferințe sau workshop-uri în Statele Unite ale Americii, Spania, Serbia, Moldova, Slovenia, Germania, Cehia, Franța, Marea Britanie și România.
Are un palmares bogat de premii: dramAcum Trece -/ți Granița pentru DW – 3D text (2004); Bursa Soros Open Society Foundation (2004); Premiul Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (secția română) pentru Turneu la țară – proiect de Artă Activă și Teatru Comunitar (2010); Premiul Ambasadei Irlandei pentru cel mai bun dramaturg – Casa Poporului (2011); Cel mai bun spectaol – ROGVAIV, Festivalul European al Spectacolului de Teatru – Festivalul Dramaturgiei Românești, Timișoara (2012), Premiul pentru Teatru – Echipa proiectului Antisocial – în cadrul Galei Radio România Cultural (2015), Premiul Special Iulian Vișa, în cadrul Galei Festivalului International de Teatru de la Sibiu 2016.
Cel mai recent premiu este „Ursul de argint” (2019), în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Berlin, care a avut loc anul acesta între 7 și 17 februarie, pentru scurtmetrajul Blue boy, al cărui producător creativ a fost Bogdan Georgescu. Filmul a fost regizat și produs de argentinianul Manuel Abrąmović. Din juriul internaţional care a acordat premiul pentru scurtmetraj au făcut parte Jeffrey Bowers (SUA), Vanja Kaludjercic (Croația) şi Koyo Kouoh (Senegal).
“Turandot”, la Excelsior
Teatrul Excelsior a lansat primele reprezentații ale spectacolului Turandot, adaptare a piesei omonime a lui Carlo Gozzi, în regia Sânzianei Stoican. Premiera oficială va avea loc pe 27 martie 2019, de Ziua Mondială a Teatrului.
Distribuția este alcătuită din Dana Marineci, Bogdan Nechifor, Dan Pughinean, Camelia Pintilie, Alex Popa, Mircea Alexandru Băluță, Mihai Mitrea, Oana Predescu, Mihaela Trofimov, Oliver Toderiță.
Spectatorii sunt purtați cu secole în urmă, în îndepărtata Chină, unde temuta prințesă Turandot – de o frumusețe aproape nepământeană și de o istețime care întrece orice închipuire – îi supune unui test pe toți aceia care aspiră la mâna ei. Pretendenții trebuie să dezlege răspunsul celor trei ghicitori, cu riscul de a-și pierde viața. Mulți prinți au încercat și niciunul nu a reușit. Acum este rândul lui Kalaf, prințul tătarilor, să parcurgă proba ghicitorilor. Oare pentru el finalul va fi altul?
„O trupă de actori ne readuce la viață această poveste, într-un spectacol care provoacă imaginația spectatorilor să pătrundă în lumea prințesei Turandot. O lume dominată de frică și de ură dar care, ca în orice poveste care merită povestită, are șansa de a se schimba. Vă invit să ne fiți alături în această călătorie în trecut și poate că astfel prezentul ni se va arăta într-o lumină diferită!”, afirmă regizoarea Sânziana Stoican.
Din lumini picturale și umbre de sunet, Turandot dezvăluie o lume care îmbină elemente inspirate din tradiția commediei dell’arte și din cultura chineză cu detalii subtile de storytelling și inserții de realism psihologic – un melanj unic, pus în valoare de scenografia semnată de Valentin Vârlan. Actorii sunt naratorii și personajele enigmaticei povești pe care spectatorii sunt provocați să o descifreze cu cheia propriei imaginații și să descopere o altfel de poveste de iubire, cu îndrăgostiți cum numai o dată la o mie de ani poți întâlni.