Sub pretextul protejării cât mai eficiente a mediului, ministrul a semnat Ordinul 1682/23.06.2023, prin care, practic, îngroapă aproape orice proiect de investiții, extinzând ariile protejate. Mai exact, în funcție de speciile care pot fi identificate pe teritoriul unui areal, raza de restricții se extinde de la 1 km – în cazul în care există doar broscuțe sau șopârle în zonă – până la 6 km dacă pe teritoriul respectiv au fost identificate vulpi sau urși și poate ajunge la 20 km în cazul în care păsările sunt cele care trebuie protejate în situl natural.
Pe lângă faptul că va bloca investițiile în foarte multe zone, ordinul semnat pe picior de plecare de Tánczos Barna îngroapă în birocrație până și banalele activități casnice ale locuitorilor din zonele protejate și scumpește considerabil avizele, și așa costisitoare pentru construirea sau renovarea imobilelor. Într-o documentație foarte densă, ghidul pe care vor trebui să îl respecte toți cei care se află sub incidența noilor norme, extinde de fapt ariile naturale protejate. Efectul acestui ordin este unul catastrofal pentru că cele 606 situri naturale existente în prezent pe teritoriul României și care însumează o suprafață de 23% din teritoriul național se vor mări considerabil și vor acoperi, în unele județe și regiuni ale țării, aproape întreaga suprafață administrativă, cu orașe și comune cu tot, nu doar cu munți, lunci și dealuri. De exemplu, dacă luăm județul Bistrița-Năsăud, vom constata că după noile limite extinse ale siturilor naturale și ariilor protejate delimitate, aproape în niciun colț al județului nu vor mai putea fi începute sau continuate lucrări de la investiții majore precum tronsoanele de autostradă, aducțiunile rețelelor de apă sau pârtii de schi și până la o banală căsuță de vacanță, fără a cere o autorizație specială de mediu care va presupune realizarea unui studiu de impact extrem de stufos și costisitor.
Prevederile ordinului sunt în vigoare
Noile proceduri au intrat deja în vigoare pentru că ordinul a devenit activ la doar 10 zile de la emiterea sa. Prevederile sale au transmis o undă de șoc atât în administrațiile publice, cât și la nivelul companiilor care s-au trezit peste noapte că planurile lor de investiții au fost îngropate. Nimeni nu-și explică rațiunea acestui act normativ care va duce la blocarea multor proiecte și la scumpirea exagerată a altora din cauza creșterii numărului de avize necesare. De asemenea, va fi nevoie de personal în plus în autoritățile statului, dar și de experți privați mai mulți și mai bine plătiți. Pentru o banală renovare a casei, nu doar pentru a se construi un drum județean, proprietarul va fi nevoit să apeleze acum la experți, pe care îi va plăti din propriul buzunar. Ei vor completa zeci de tabele cu observații asupra vieții gărgăriței primăvara-vară-toamnă-iarnă sau despre obiceiurile de hrană ale bursucilor și aricilor ori cuibăritul și migrația sezonieră a rațelor. Mai mult decât atât, normele privind nivelul de zgomot frizează și ele absurdul.
Pentru identificarea ariilor naturale protejate potenţial afectate se aplică 4 criterii: a) intersecţie; b) învecinare (zona de influenţă); c) mobilitatea speciilor; d) conectivitate ecologică.
Această identificare se realizează cu ajutorul analizei spaţiale (GIS). În etapa de evaluare iniţială analiza va depinde de natura proiectului și de distanța la care pot apărea efecte și se realizează cu un set minim de date şi informaţii, precum: localizare proiect, limitele ariilor naturale protejate, limitele corpurilor de apă (zone de conectivitate activatică) şi localizarea coridoarelor ecologice, conform Ordinului 1682.
Cum vor fi aplicate criteriile de identificare
-
Identificarea ariilor naturale protejate intersectate de proiect
Analiza se realizează pe baza informaţiilor disponibile cu privire la amplasamentul proiect şi a localizării intervenţiilor propuse în cadrul proiect în raport cu limitele ariilor naturale protejate.
-
Identificarea ariilor naturale protejate învecinate (aflate în zona de influenţă a proiectului)
b.1) Zona de influenţă directă - zonă în care se resimt efectele generate de proiect, precum zgomot, vibraţii, poluanţi atmosferici, iluminat artificial, dispersia speciilor invazive, şi altele;
b.2) Zona de influenţă indirectă - zona în care apar efecte generate de alte activităţi, modificate ca urmare a implementării proiectului analizat.
c)Identificarea siturilor Natura 2000 în cadrul cărora sunt protejate specii cu mobilitate ridicată ce pot ajunge în zona proiectului
Această analiză vizează în principal siturile Natura 2000 care adăpostesc specii de nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci şi carnivore mari, aflate la o distanţă de minim 6 km faţă de limita proiectului.
d)Identificarea siturilor Natura 2000 a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată de implementarea proiectului.
În mod precaut, toate cursurile de apă vor fi considerate potenţiale coridoare ecologice.