Ultima statistică a Comisiei Europene (Weekly Oil Bulletin) arată că în prima săptămână din decembrie România a avut cel de-al doilea cel mai mic preț la benzină cu cifra octanică de 95 cu taxele incluse, 1,344 euro/litru, pe primul loc fiind Malta cu 1,34 euro. Asta numai aparent, pentru că raportat la puterea de cumpărare românii și bulgarii au avut cea mai scumpă benzină. Pe de altă parte, prețul benzinei fără taxe devine printre cele mai mari din UE. Comparativ cu celelalte state, din prețul benzinei Guvernul României se mulțumește să ia cei mai puțini bani, preferând să lase mai mult companiilor și asta împotriva trendului european, unde statele își trag cea mai mare parte din preț. De exemplu, fără taxe, benzina de 95 a ajuns în aceste zile să fie mai scumpă chiar și decât în Luxemburg, țara cea mai bogată din blocul comunitar. Deși ar putea să se alinieze cu politica de taxare la celelalte țări din UE unde în majoritatea statul ia cea mai mare din prețul litrului de carburant și nu companiile, Guvernul Ciolacu preferă să lovească în consumatorul final, adică în șoferi. De la 1 ianuarie Executivul se gândește să majoreze nivelul accizelor la carburanți cu rata inflației, conform prevederilor Codul Fiscal, după ce anul acesta s-a făcut o excepție, nivelul lor fiind redus, invocându-se criza economică.
Procentual, statistica arată că România are a doua cea mai mică taxare a prețului benzinei din UE. La un preț de 1,34 euro/ litru, cel mai mic din UE, Malta le lasă companiilor 0,58 euro, în timp ce statul primește 0,76 euro, ceea ce înseamnă că taxele reprezintă 56,71% din preț. Bulgaria, o altă țară cu un preț comparabil cu cel din România, din cei 1,373 euro/l lasă companiilor 0,781 euro, iar statul ia 0,593 euro, adică 43,19% din prețul total. În România, unde în prima săptămână din decembrie prețul benzinei de 95 a fost de 1,344 euro/litru, companiile iau 0,772 euro, în timp ce la bugetul de stat se duc 0,572 euro, adică 42,55%. Cel mai mic procent îl reține Cipru, unde la un preț de 1,406 euro/l, companiile rețin 0,723 euro/l, în timp ce partea statului este de 0,583 euro, sumă care reprezintă 41,46% din preț. Mai trebuie spus că foarte aproape de România se situează și Ungaria, țară în care la începutul lunii prețul a fost de 1,523 euro/l, iar companiile au reținut 0,872 euro, iar la stat au mers 0,651 euro, ceea ce a însemnat 42,74%.
Top 5 țări cu cele mai mari taxe
Benzina este cel mai tare taxată în Finlanda. Aici la un preț de 1,814 euro/l, 1,074 euro (59,20%) se duc în vistieria statului. Pentru companii rămân 0,704 euro, mai puțin decât în România. De asemenea, în Italia la un preț de 1,797 euro/l, companiile primesc 0,744 euro, mai puțin ca la noi, iar partea statului este de 1,053 euro (58,59%). Pe poziția a trei găsim Grecia, unde, din 1,856 euro/l, companiile petroliere primesc 0,781 euro, iar statul 1,075 euro (57,92%). Pe locul patru se situează Olanda, unde dintr-un preț de 1,935 euro/l, partea petroliștilor este de 0,82 euro, iar cea a statului 1,115 euro (57,62%). În topul taxării mai găsim Germania, unde din 1,803 euro/l, 0,792 revin petroliștilor, iar 1,011 euro statului (56,07%).
În Austria, prețul benzinei de 95 era, potrivit ultimului buletin (Weekly Oil Bulletin) al Comisiei Europene, de 1,544 euro/l, din care companiile petroliere primesc 0,723 (mai puțin decât în România), în timp ce statul reține 0,821 euro, ceea ce reprezintă 53,17%.
Câți litri de carburanți consumăm
Institutul Național de Statistică nu publică date referitoare la consumul de carburanți din România. Singurele cifre disponibile vin de la Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), care a prezentat în iunie anul trecut o analiză privind consumul și emisii poluante pe întreaga rețea de drumuri naționale și autostrăzi din administrația CNAIR. Astfel, consumul de carburant (motorină și benzină), la nivelul unei zile, pe întreaga rețea de drumuri din administrația CNAIR, este de aproximativ 15,14 milioane litri. De asemenea, consumul de carburant la nivelul unui an este de aproximativ 5,53 miliarde de litri.
Unde este benzina fără taxe mai ieftină ca la noi (euro/l)
Țara Preț fără taxe
România 0,772
Austria 0,723
Belgia 0,748
Croația 0,744
Cehia 0.723
Estonia 0,761
Finlanda 0,740
Italia 0,744
Lituania 0,752
Luxemburg 0,752
Malta 0,580
Slovacia 0,760
Slovenia 0,682
Cum vor crește accizele în 2024
Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, prima majorare ar urma să aibă loc la 1 ianuarie 2024, cu 33% din creștere anuală, a doua de la 1 aprilie tot cu 33%, iar ultima majorare, care va fi de 32% din creșterea prețurilor de consum, ar urma să aibă loc la 1 iulie. Conform Codului Fiscal, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an se indexează cu rata inflației din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie. Având în vedere că rata anuală a inflației a fost de 8,8% și dacă acest procent va fi luat în calcul, creșterile accizelor anul viitor vor fi la benzină de 156 de lei la 1.000 de litri și la motorină de 143 de lei la 1.000 de litri.
În 2023 accizele s-au redus pe fondul crizei economice
În 2023 s-a redus nivelul accizelor la carburanți pentru a încerca să țină prețurile sub control. „Având în vedere că actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse ar fi condus la o creștere semnificativă a prețurilor carburanților și ar fi accelerat și agravat situația socio-economică deoarece prețul carburanților se reflectă în prețul tuturor produselor și serviciilor de pe piață, s-a stabilit nivelul accizelor aplicabil în anul 2023 pentru aceste produse la nivelurile minime de impozitare prevăzute de Directiva 2003/96/CE”, își motiva Guvernul decizia de la vremea respectivă. Astfel, în anul 2023 nivelul accizelor pentru aceste produse a scăzut față de cel aplicat în anul 2022, după cum urmează:
-
Benzină cu plumb de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.083,07 lei/1.000 litri => scădere de 143,17 lei/1.000 litri;
-
Benzină fără plumb de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 1.776,30 lei/1.000 litri => scădere de 116,42 lei/1.000 litri;
-
Motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.632,81 lei/1.000 litri => scădere de 101,85 lei/1.000 litri.
În primăvara anului trecut, cotațiile țițeiului Brent ajunseseră la 139 dolari/baril, iar în benzinăriile din România prețul benzinei de 95 varia între 7,33 lei/l și 7,87 lei/l (asta înainte ca statul să decidă compensarea prețului cu 50 de bani/l). La sfârșitul săptămânii trecute, când cotațiile sunt pe un trend descendent, coborând până la 75 dolari/baril, prețurile la pompă sunt cuprinse între 6,40 lei/l și 7,24 lei/l.
Cotațiile țițeiului au scăzut puternic
La începutul lunii octombrie existau temeri că prețurilor petrolului Brent (în funcție de care se stabilește nivelul redevențelor în România) ar putea ajunge la 150 de dolari pe baril în 2026 ca urmare a lipsei capacităților de producție, a încercărilor de a îndepărta lumea de combustibilii fosili.
Creșterea cererii de țiței pe fondul reducerii ofertei condusese la creșterea prețurilor țițeiului, astfel că la sfârșitul lunii septembrie un baril Brent se tranzacționa cu peste 93 de dolari și se estima că prețurile vor fi între 90 și 110 dolari în 2024 și vor continua să crească în 2025. Estimările au fost infirmate, astfel că la începutul lunii decembrie barilul de petrol Brent ajunsese la 75 dolari, cea mai mică cotație din ultimele cinci luni. Scăderea a survenit pe fondul creșterii peste așteptări a stocurilor de petrol ale SUA și sub presiunea îngrijorărilor cu privire la starea economiei chineze. Pentru a stimula creșterea cotațiilor, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi au decis o reducere voluntară a producţiei cu aproximativ 2,2 milioane de barili pe zi pentru primul trimestru din 2024.