Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Tendințele care pot schimba optica viticultorilor din România

Tendințele care pot schimba optica viticultorilor din România

de Diana Scarlat    |   

Bazinul Mării Negre este locul în care s-a născut vinul, cu opt mii de ani în urmă. România este una dintre țările care au această tradiție milenară a producerii licorii bahice, iar atestările istorice arată că tradiția poate fi la fel de veche precum cea atestată deja arheologic în Georgia. Cu toate acestea, anii regimului comunist au compromis producția de vinuri românești, fiind foarte multe concepute pentru consumul intern, ca vinuri ieftine și de slabă calitate. În numai 30 de ani a fost greu să se ajungă la performanța pe care o au țări precum Franța, Portugalia sau Grecia, dar există deja semne care arată că România ar putea deveni un punct de reper pe harta vini-viticolă a lumii, prin dezvoltarea cramelor și a turismului oenologic, îmbinând cultura cu vinurile și gastronomia locală.

 

Piața vinurilor este acum în plin proces de schimbare, iar producătorii români, deși sunt bine poziționați pe piața internă, vor fi puși în fața unei concurențe din ce în ce mai mari – explică analiștii din acest domeniu. O șansă pentru România, spun specialiștii, ar fi investițiile în proiecte locale, pentru dezvoltarea unor branduri cu specific zonal. Acest tip de proiecte este deja în trendul momentului, iar recent, Portugalia și Grecia au fost plasate pe primele poziții într-un top internațional al vinurilor, tocmai pentru că au soiuri proprii de struguri și vinuri unice. Acest avantaj poate fi pus în valoare și de producătorii români, în concepte integrate care să unească vinul de calitate foarte bună, specific fiecărei podgorii, cu obiceiurile și cultura regiunii, cu bucătăria tradițională, cu degustările, drumețiile și turismul cultural.

 

Legătura culturală a viei cu specificul zonal

 

Fiecare zonă vini-viticolă are specificul cultural și culinar propriu. Vinurile dintr-o podgorie se potrivesc întotdeauna foarte bine cu mâncărurile din zona respectivă. Vinicultorii ar trebui să ia în calcul schimbările climatice care modifică și structura plantațiilor de viță-de-vie din întreaga lume, astfel încât, în România, specialiștii se așteaptă ca în următorii ani să fie vinuri roșii foarte bune și în zona Transilvaniei. Aceste constatări ale specialiștilor trebuie să fie luate în considerare pentru strategiile pe termen scurt, mediu și lung, pe lângă evoluția tehnologică ce influențează deja piețele din întreaga lume. Nu s-a făcut încă un studiu științific pentru determinarea celor mai indicate direcții de investiție în acest domeniu, dar experții spun că proiectele ar trebui să se îndrepte către turismul oenologic, degustări și evenimente organizate la crame, pentru a garanta succesul. Astfel pot fi dezvoltate și noi spații de cazare în zonele cu potențial viticol din întreaga țară, continuându-se un  trend deja început în ultimii ani. Aceste noi tendințe au produs și o schimbare și în preferințele consumatorilor pentru un altfel de turism, orientat către descoperiri culinare și culturale, de comuniune cu natura și cunoașterea specificului comunităților tradiționale din zonele izolate.

 

Proiecte de dezvoltare durabilă

 

Specialiștii din domeniul vini-viticol spun că este nevoie de o construcție pe termen lung, care va dura mulți ani, ce ar putea fi implementat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care tocmai a fost respins, a doua oară, de Bruxelles, din cauza lipsei unor proiecte bune. Speranța este că spre sfârșitul anului să se organizeze evenimente, dar depinde de evoluția pandemiei. Pandemia încă pune piedici proiectelor și evenimentelor care ar putea dezvolta domeniul vini-viticol în țara noastră, iar în această perioadă se pot face doar mici pași. Evenimente se pot organiza în aer liber și cu un număr limitat de persoane. Totuși, sunt deja oameni cu inițiativă care încearcă să obțină finanțări pentru proiecte. Un exemplu de succes este Via Transilvanica, proiect implementat de Asociația Tășuleasa Social, din anul 2018, pentru marcarea și amenajarea unui traseu turistic și de pelerinaj de peste 1.000 km, ce unește 10 județe – Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. Traseul – care include și drumurile vinului - pornește de la Putna, străbate Transilvania și se încheie la Drobeta Turnu-Severin. Scopul proiectului este de a pune în valoare bogățiile culturale, etnice, istorice și naturale ale României, cu reflectare atât în comunitățile locale, cât și cu ecou internațional. Este un traseu public, destinat tuturor iubitorilor de drumeție, natură și sport, care vor putea să îl străbată la pas, cu bicicleta ori călare. Turiștii se pot plimba cu bicicleta dintr-o parte în alta a României, prin locuri ascunse, se pot opri să mănânce tradițional și să bea un vin bun, gustând, astfel, din cultura și tradițiile locurilor străbătute pe acest traseu.

 

 

Vinul face parte din cultura universală mai mult decât orice altă licoare, pentru că este băutura sacră, cea care face parte din toate ritualurile religioase, încă din perioada anterioară creștinismului. Vinul este și singurul aliment cu memorie. Are eticheta care conține cele mai multe informații: de unde provine, cu ce se asociază etc.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri