După valul de atacuri teroriste care a zguduit Franța în ultimele luni, tensiunile mocnesc, iar societatea franceză a devenit mai divizată ca niciodată pe tema islamismului radical și a măsurilor care ar trebui adoptate pentru prevenirea violențelor provocate de fundamentaliști. Din toată această dezbatere, marea câștigătoare pare a fi liderul extremei dreapta Marine Le Pen, care, în contextul alegerilor prezidențiale de anul viitor, crește în sondaje cu fiecare acțiune teroristă derulată pe teritoriul național. Mai mult, în încercarea de a-i sufla șefei Frontului Național cât mai mulți susținători, însuși președintele Franței, Emmanuel Macron, venit la putere în 2017 ca lider reformist de centru, a virat brusc spre dreapta.
„Marine Le Pen nu trebuie să spună nimic”, declara recent cunoscutul jurnalist Alain Frachon, de la cotidianul „Le Monde”. „De fiecare dată când Franța este lovită de terorism, extrema dreaptă are de câștigat”, adăuga el. Frachon făcea aceste reflecții imediat după înjunghierea mortală a unui ofițer de poliție, vinerea trecută, de către un imigrant tunisian, care se aflase în Franța timp de un deceniu fără a avea statut legal înainte de a primi autorizație de ședere, în 2019, și permis de rezidență temporară, anul trecut. Oricum, președinta Frontului Național a comentat, la rândul ei, incidentul, precizând pentru rețeaua de știri BFM-TV că Franța trebuie „să expulzeze sute de mii de persoane aflate ilegal în țară”. „Trebuie să revenim la rațiune, să ne sprijinim poliția, să-i expulzăm pe cei aflați ilegal și să eradicăm islamismul”, a tunat Marine Le Pen. Liderul extremei dreapta s-a întrebat apoi cum a fost posibil ca „cineva care s-a aflat aici ilegal timp de 10 ani să-și regularizeze situația”. Pe fondul unei atmosfere extrem de tensionate, provocată la sfârșitul anului trecut de trei atacuri ale islamiștilor radicali – inclusiv decapitarea, în octombrie, a unui profesor care le arătase elevilor caricaturi cu Profetul Mahomed –, retorica șefei Frontului Național are o puternică rezonanță, în special după ultimul atentat, cel de vineri. De cealaltă parte, stânga, fragmentată și lipsită de un lider autentic, nu a oferit nicio reacție imediat după incidentul sângeros petrecut la sfârșitul săptămânii trecute. Franța este puternic divizată, în acest moment, între susținătorii de dreapta, care militează pentru drepturile poliției și consideră forțele de ordine îngrădite de către guvern în timp ce sunt expuse atât la acte de vandalism, cât și la terorismul islamist, și adepții principiilor de stânga, axați pe denunțarea violențelor repetate comise de polițiști și pe drama a numeroși musulmani francezi, care trăiesc în condiții de mizerie în suburbii devenite ghetouri.
Scânteia exploziei
În atacul de vineri, o polițistă de 49 de ani, identificată de autorități ca mamă a doi copii, a fost înjunghiată în gât, în Rambouillet, oraș aflat la sud-vest de Paris. Poliția l-a ucis pe atacator, un tunisian de 36 de ani, care nu se afla în baza de date a serviciilor franceze de informații. Deși nu au confirmat rapoartele potrivit cărora agresorul ar fi strigat „Allahu Akbar” („Allah e mare”), procurorii Departamentului național de antiterorism au afirmat că este vorba despre un act terorist, iar ancheta nu a stabilit încă dacă agresorul a acționat singur. În alte incidente teroriste recente au fost implicați indivizi autoradicalizați, greu de identificat de autorități. Potrivit AFP, în postările sale de pe rețelele de socializare, tunisianul denunța deseori islamofobia din Franța și îi ataca pe comentatorii de dreapta, între care, la loc de frunte, figura Eric Zemmour, autorul cărții de succes intitulate „Sinuciderea franceză”.
Macron virează spre dreapta
Președintele Emmanuel Macron a reacționat la crima comisă la sfârșitul săptămânii trecute, jurând să lupte fără milă împotriva „terorismului islamist”. Înaintea atacului, el promisese într-un interviu acordat publicației „Le Figaro” să recruteze o forță adițională de 10.000 de polițiști și jandarmi. În ultimele luni, în lipsa unei amenințări reale din partea forțelor de stânga în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2022, Macron, venit la putere în 2017 ca lider reformist de centru, a virat brusc spre dreapta. El a identificat „separatismul islamist” drept un pericol național și a inițiat în Parlament un proiect de lege extrem de dur, elaborat pentru anihilarea surselor de radicalizare a numeroasei populații musulmane din Franța. Proiectul, considerat un semn al încercării lui Macron de a obține voturile actualilor susținători ai partidului condus de Le Pen, prevede măsuri restrictive într-o serie de chestiuni care includ educația religioasă și poligamia. Echipa lui Macron și-a justificat inițiativa legislativă prin teama față de încercarea islamiștilor de a crea comunități separate de identitatea sistemului laic francez. Deocamdată, Macron este atacat de formațiunile de dreapta, care îl consideră prea moale, precum și de cele de stânga, care îi reproșează că distorsionează modelul laic francez, transformându-l într-un instrument pentru acțiuni antimuslmane.
Bătaie pe electoratul lui Le Pen
Pe fondul acestor tensiuni mocnite, ultimele sondaje de opinie anticipează o luptă strânsă, cu final „la fotografie”, în alegerile prezidențiale franceze din 2022. Protagoniștii ar urma să fie aceiași ca în urmă cu patru ani, atunci când Macron a învins-o relativ ușor pe președinta Frontului Național, într-un al doilea tur de scrutin. De atunci însă, popularitatea lui Macron s-a erodat constant, în special din cauza mișcărilor sindicale, iar imaginea liderului extremei dreapta din Franța s-a îmbunătățit simțitor, datorită cosmetizărilor repetate prin care a trecut formațiunea sa politică. Le Pen a renunțat total la discursul său antieuropean, în încercarea de a se apropia de electoratul majoritar, și se străduiește să se distanțeze ostentativ de linia politică dură moștenită de la tatăl său, adoptând o strategie mult mai relaxată. În același timp, Marine Le Pen pare să profite însă din plin de actele teroriste comise pe teritoriul național, care confirmă aparent discursul său radical contra imigrației ilegale și cere măsuri mult mai ferme ale autorităților pentru combaterea fundamentalismului islamic. Simțind că pierde teren, Macron a trecut la canibalizarea electoratului de extremă dreapta, încercând să fie mai dur decât liderul Frontului Național, prin declanșarea campaniei sale contra „separatismului islamist” și declararea unui război total terorismului jihadist. Deocamdată, singurul câștigător al acestei competiții cu iz electoral este extremismul de dreapta, alimentat din plin de actele de terorism de până acum și cele care, foarte probabil, vor urma cu o frecvență mai mare, după ridicarea carantinei instituite în urma pandemiei.
„Guvernul a devenit un zid de apărare pentru extrema dreaptă!”
Yannick Jadot, liderul „verzilor” și potențial candidat la alegerile din 2022