„Suntem uimiţi că se discută această modificare în spaţiul public pentru că Guvernul este în proces de implementare a altor tichete pentru sumele definite ca sprijin destinate zonei de educaţie – profesori şi elevi. Deci ar fi cel puţin confuzant că în plin proces de implementare a unor tichete noi, Guvernul să decidă renunţarea la acele tichetele implementate deja din 1998: tichetele de masă, cadou, vacanţă, cultură, creşă. De asemenea, nu credem că Guvernul îşi doreşte ca nişte sume cu destinaţie socială clară, care se distribuie cu ajutorul unui instrument validat deja de peste 20 de ani în România, să se transforme acum în bani lichizi, care nu vor mai avea nicio trasabilitate. Credem că însuşi scopul tichetului şi ajutorului şi-ar pierde din sens, dacă ar fi abandonat acest mijloc de plată restricţionat", a declarat Elena Pap, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete (APET).
Asociaţia reuneşte principalii emitenţi de bilete de valoare din România – Edenred, Sodexo şi Up România.
Tichetele de masă sunt în România din 1998, iar din 2020 ele sunt acordate exclusiv pe carduri contribuind la digitalizarea restaurantelor şi fiscalizarea veniturilor.
Reprezentanţii industriei HORECA au declarat joi că acordarea de sume în bani ca alocaţie de hrană nerestricţionată poate avea efecte negative, pentru că aceste sume vor intra în economia subterană, angajaţii nu le vor folosi pentru a mânca la prânz.
Potrivit unui draft de OUG privind Modificări propuse Codului Fiscal, care vizează sistemul voucherelor in România, la categoria cheltuieli sunt menţionate „orice sume echivalente acordate conform contractului individual de muncă direct în bani cu aceleaşi destinaţii vizate de tichetele culturale şi tichetele de creşă, cu condiţia încadrării în aceeaşi limită valorică, valoare care se aplică o singură dată pentru fiecare destinaţie prevăzută de lege indiferent de forma de acordare – tichet / voucher sau în bani şi cu condiţia asigurării utilizării sumelor conform destinaţiilor aferente tichetelor culturale / de creşă, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul”, dar şi „orice sume echivalente acordate conform contractului individual de muncă direct în bani cu aceleaşi destinaţii vizate de tichetele de masă şi voucherele de vacanţă, cu condiţia încadrării în aceeaşi limită valorică, valoare care se aplică o singură dată pentru fiecare destinaţie prevăzută de lege indiferent de forma de acordare – tichet / voucher sau în bani şi cu condiţia asigurării utilizării sumelor conform destinaţiilor aferente voucherelor de vacantă, pentru sumele echivalente tichetelor de masă utilizarea în scopul prevăzut de lege fiind considerată îndeplinită fără îndeplinirea vreunor formalităţi”.
De asemenea, documentul prevede că: „Valoarea tichetelor de masă, tichetelor de creşă, tichetelor cadou, voucherelor de vacanţă, acordate potrivit legii, luată în calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominală. Veniturile respective se impozitează ca venituri din salarii în luna în care acestea sunt primite. În cazul sumelor acordate angajaţilor conform contractului individual de muncă direct în bani, cu aceleaşi destinaţii vizate de tichetele de masă, voucherele de vacanţă, tichetele de creşă şi tichetele culturale, valoarea luată în calcul este suma brută acordată în bani sau decontată în numele angajatului”.
Cehia a adoptat o măsură similară în urmă cu doi ani, iar impactul a fost unul negativ: suma forfetară acordată în locul tichetului de masă a costat bugetul public între 3,8 miliarde CZK şi 5,6 miliarde CZK (146 milioane EUR şi 215 milioane EUR) în 2022, iar numărul angajaţilor care utilizează sumele pentru a mânca la prânz a scăzut la jumătate după aplicarea măsurii.
(sursa: Mediafax)