Manifestările științifice, s-au derulat simultan, fizic și în mediul online, și au adus în fața auditoriului cele mai recente noutăţi apărute la nivel mondial în neurologie , în mod special în tratarea unor afecțiuni precum boala Parkinson, migrena sau sindromul vertiginos. Un subiect distinct a fost reprezentat de abordarea conceptului de rezervă neurobiologică în recuperarea pacienților neurologici, una dintre temele profunde de cercetare științifică în neurologia modernă.
Dublul eveniment științific a fost organizat de către Fundația Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).
”Dacă recent, la Lyon, în cadrul celei de-a-7-a ediții a Congresului European de Neuroreabilitare, am dezbătut , alături de experți de renume mondial, cele mai recente și provocatoare descoperiri științifice în domeniul neuroreabilitării, în mod firesc acele concluzii trebuiau expuse și tinerilor noștri medici neurologi , motiv pentru care majoratul Școlii Internaționale de Vară de Neurologie s-a focusat pe actualitățile din cercetarea științifică prezentate în Franța, dar și pe teme de interes major în neurorecuperarea pacienților cu diferite dizabilități cauzate de anumite afecțiuni neurologice. Sunt convins că plusul de valoare adăugat cu această ocazie abilităților tinerilor medici români se va regăsi în aria clinică și implicit în beneficiul bolnavilor aflați în diverse stadii de tratament” a declarat Prof.Univ.Dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europeane a Societăților de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies - EFNR) și unul dintre cei mai respectați experți în neuroreabilitare pe plan internațional.
În cadrul evenimentului, recent încheiat, de la Poiana Brașov, au fost dezbătute și teme medicale ce privesc noi abordări de diagnostic și tratament în afecțiuni precum boala Parkinson, migrena sau sindromul vertiginos, dar și metode eficiente privind prevenirea acestor îmbolnăviri.
Și trebuie amintit faptul că după mai bine de 200 de ani de la descrierea sa de către dr. James Parkinson, boala Parkinson nu este încă vindecabilă, fiind una dintre cele mai reprezentative afecţiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvență după maladia Alzeimer.
Boala Parkinson afectează astăzi aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, 1,5 milioane fiind europeni, dintre care peste 70.000 sunt din România. Mai mult, potrivit studiilor, boala Parkinson îşi poate dubla numărul pacienţilor până în 2030.
Totodată, vertijul, amețeala sau sindromul vertiginos este una dintre cele mai frecvente afecțiuni din cabinetul medicului de familie și reprezintă cauza numărul unu de deces accidental , ocupând același prim loc și în dezvoltarea depresiei, dar și în generarea calității scăzute a vieții.
Conform studiilor, 8 din 10 pacienți cu vertij ajung în situația întreruperii activităților și necesită concedii medicale, iar principala cauză a declanșării acestei grave probleme de sănătate o constituie traumatismul cranio-cerebral, provocând totodată un impact foarte mare din punct de vedere emoțional, dar și economic, cu un grad ridicat de dizabilitate.
Trebuie adăugat faptul că vertijul afectează peste 35% din populația cu vârsta de peste 65 de ani. O altă cauză care poate conduce la apariția sindromului veritiginos este migrena, patologie care împiedică în mare măsură derularea în condiții optime a activităților cotidiene este o suferință care, din nefericire, este întâlnită la 1 din 8 oameni, la nivel global.
Studiile au confirmat faptul că aproximativ 40% dintre persoanele cu migrenă au acuzat și amețeli, iar majoritatea pacienților care suferă de migrene au reclamat vertijul ca simptom asociat crizelor. Atunci când migrenele se asociază constant cu vertij, medicul poate diagnostica migrena vestibulară, care se poate ameliora cu tratament medicamentos specific.
The European Federation of NeuroRehabilitation Societies (EFNR)
EFNR este o organizație științifică internațională nonprofit dedicată cercetării, educației, schimburilor intelectuale, activităților de advocacy și filantropice în domeniul medical al neuroreabilitării și al ariilor de expertiză conexe. Având sediul permanent la Viena, EFNR are în componenţa sa membri din toate ţările Uniunii Europene, la care se adaugă şi alţi specialişti şi cercetători ştiinţifici în domeniul neurologiei din întreaga lume.
The World Federation for NeuroRehabilitation-WFNR
Înființată în 1996, WFNR este o organizație multidisciplinară, cu sediu în Marea Britanie și deschisă tuturor profesioniștilor din întreaga lume implicați în domeniul neuroreabilitării. WFNR numără în prezent peste 5.000 de membri în întreaga lume, 38 de grupuri de interes special și are afiliate 41 de Societăți Naționale de profil din diferite țări
Despre Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN):
Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înființată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la inițiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru și a Prof.dr. Bogdan Popescu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobiologice endogene și dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecției şi neuroregenerării.
Boala Parkinson, vertijul și migrena
În cadrul evenimentului, recent încheiat, de la Poiana Brașov, au fost dezbătute și teme medicale ce privesc noi abordări de diagnostic și tratament în afecțiuni precum boala Parkinson, migrena sau sindromul vertiginos, dar și metode eficiente privind prevenirea acestor îmbolnăviri.
Și trebuie amintit faptul că după mai bine de 200 de ani de la descrierea sa de către dr. James Parkinson, boala Parkinson nu este încă vindecabilă, fiind una dintre cele mai reprezentative afecţiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvență după maladia Alzeimer.
Boala Parkinson afectează astăzi aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, 1,5 milioane fiind europeni, dintre care peste 70.000 sunt din România. Mai mult, potrivit studiilor, boala Parkinson îşi poate dubla numărul pacienţilor până în 2030.
Totodată, vertijul, amețeala sau sindromul vertiginos este una dintre cele mai frecvente afecțiuni din cabinetul medicului de familie și reprezintă cauza numărul unu de deces accidental , ocupând același prim loc și în dezvoltarea depresiei, dar și în generarea calității scăzute a vieții.
Conform studiilor, 8 din 10 pacienți cu vertij ajung în situația întreruperii activităților și necesită concedii medicale, iar principala cauză a declanșării acestei grave probleme de sănătate o constituie traumatismul cranio-cerebral, provocând totodată un impact foarte mare din punct de vedere emoțional, dar și economic, cu un grad ridicat de dizabilitate.
Trebuie adăugat faptul că vertijul afectează peste 35% din populația cu vârsta de peste 65 de ani. O altă cauză care poate conduce la apariția sindromului veritiginos este migrena, patologie care împiedică în mare măsură derularea în condiții optime a activităților cotidiene este o suferință care, din nefericire, este întâlnită la 1 din 8 oameni, la nivel global.
Studiile au confirmat faptul că aproximativ 40% dintre persoanele cu migrenă au acuzat și amețeli, iar majoritatea pacienților care suferă de migrene au reclamat vertijul ca simptom asociat crizelor. Atunci când migrenele se asociază constant cu vertij, medicul poate diagnostica migrena vestibulară, care se poate ameliora cu tratament medicamentos specific.
The European Federation of NeuroRehabilitation Societies (EFNR)
EFNR este o organizație științifică internațională nonprofit dedicată cercetării, educației, schimburilor intelectuale, activităților de advocacy și filantropice în domeniul medical al neuroreabilitării și al ariilor de expertiză conexe. Având sediul permanent la Viena, EFNR are în componenţa sa membri din toate ţările Uniunii Europene, la care se adaugă şi alţi specialişti şi cercetători ştiinţifici în domeniul neurologiei din întreaga lume.
The World Federation for NeuroRehabilitation-WFNR
Înființată în 1996, WFNR este o organizație multidisciplinară, cu sediu în Marea Britanie și deschisă tuturor profesioniștilor din întreaga lume implicați în domeniul neuroreabilitării. WFNR numără în prezent peste 5.000 de membri în întreaga lume, 38 de grupuri de interes special și are afiliate 41 de Societăți Naționale de profil din diferite țări
Despre Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN):
Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înființată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la inițiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru și a Prof.dr. Bogdan Popescu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobiologice endogene și dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecției şi neuroregenerării.