Guvernul condus de Sorin Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să respingă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, în privinţa definiţiei abuzului în serviciu din Codul Penal. Executivul şi-a asumat poziţia după un punct de vedere elaborat de Ministerul Justiţiei, pe fondul unor speculaţii potrivit cărora relaţiile dintre premier şi liderul PSD s-au răcit considerabil în ultima perioadă.
La cererea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, judecătorii de la Instanţa supremă au decis, pe 28 martie, să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu - art. 297 din Codul Penal. Liderul PSD și fosta sa soţie sunt judecaţi la ÎCCJ în dosarul DGASPC Teleorman, sub acuzaţiile de instigare la abuz în serviciu și fals intelectual, respectiv abuz în serviciu. Prejudiciul stabilit de procurori în acest dosar se ridică la 108.000 de lei, iar CCR a fixat pe 6 iunie termenul pentru dezbaterea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Bombonica Prodana. Avocaţii acesteia au invocat, în excepţia ridicată, că pentru a acuza o persoană de abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei produse, iar incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu ar fi neconstituţională. O altă excepţie ridicată de apărători se referă la art.13 (2) din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancţionarea faptelor de corupţie. În prezent, art. 297 din Codul Penal nu prevede niciun prag pentru incriminarea abuzului în serviciu, acesta nefiind impus nici în proiectul de modificare a Codurilor Penale elaborat de Ministerul Justiţiei, care urmează să ajungă în Parlament. Singura modificare operată de minister vizează doar punerea în acord a definiţiei abuzului în serviciu cu o decizie anterioară a CCR (405/2016) prin care s-a stabilit că sintagma “îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul art. 297 este constituţională dacă prin aceasta se înţelege încălcarea legislaţiei primare, adică legi, ordonanţe simple și ordonanţe de urgenţă ale Guvernului.
Nu se poate să nu existe un prag. Poate să fie 1 leu, poate să fie 100 lei, poate să fie 1.000 lei. Aşa cum au spus şi mulţi magistraţi, nu este corect să se lase la aprecierea judecătorului să decidă dacă se poate decide un prag sau nu. Liviu Dragnea, pe 12 aprilie
Rămâne la mâna Parlamentului
Surpriza a venit după ce Guvernul Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana în cazul abuzului în serviciu și respingerea ca neîntemeiată a excepţiei ridicate în cazul art. 13 (2) din Legea 78/2000. Demersul Executivului poate fi considerat un atac indirect la adresa liderului PSD Liviu Dragnea, care își punea toate speranţele în impunerea unui prag pentru abuzul în serviciu, în contextul în care patru inculpaţi din dosarul DGASPC Teleorman și-au recunoscut, până acum, faptele la ÎCCJ. Conform procedurii, Executivul și-a asumat punctul de vedere elaborat de Ministerul Justiţiei, însă ministrul Tudorel Toader nu crede că l-a supărat pe Liviu Dragnea. „Prin decizia 405, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la sintagma «îndeplinește în mod defectuos». Ori de câte ori cineva se raportează la 405, critica este inadmisibilă. Dacă ne raportăm la lipsa pragului, nu este problema Guvernului, a ministerului, e problema exclusivă a CCR care va stabili că trebuie sau că nu trebuie”, a explicat Toader. Ministrul Justiţiei a anunţat pe 3 aprilie că nu va stabili un prag pentru abuzul în serviciu în proiectul de lege pentru modificarea Codurilor penale. "Nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim. Legea fundamentală spune că constituie abuz fapta funcţionarului și acolo nu se referă la un prag. Îi lași judecătorului libertatea de a aprecia că o faptă de abuz, cu o anumită consecinţă păgubitoare, este infracţiune sau nu”, spunea Toader la acea vreme. Liviu Dragnea, fostul ministru Florin Iordache și deputatul PSD Eugen Nicolicea au anunţat însă că Parlamentul va modifica proiectul ministerului și va stabili, printr-un amendament, un anumit prag pentru incriminarea penală a abuzului în serviciu.
Ministerul Justiţiei are un departament special care se ocupă cu aceste sesizări. Atunci când se solicită din partea CCR, dau un punct de vedere al Ministerului Justiţiei pe care îl înaintează, prin adresă către Guvern, iar procedural, pleacă sub semnătura prim-ministrului. Sorin Grindeanu, premierul României