Angajaţii de la Ambulanţă au dat startul protestelor din această toamnă, iar şirul manifestaţiilor de stradă va continua cu personalul şi rezerviştii din MAI şi MapN, care sunt discriminaţi prin noul statut. Ar mai putea protesta în continuare, în diverse forme, angajaţii din Sănătate, Educaţie, Administraţie, dar şi patronatele din diverse sectoare de activitate. Şi studenţii au început acţiuni de protest, fiind nemulţumiţi de situaţia cazării în cămine.
Situaţia din Sănătate a devenit de nesuportat pentru medicii şi asistenţii de la serviciul de Ambulanţă, care au ieşit în stradă ieri. Protestatarii arată că, la nivel național, parcul de ambulanţe este învechit, iar programul de suplimentare şi înlocuire a ambulanţelor, demarat în 2007, este blocat. Achiziţia de către guvern a ultimului lot de 300 de ambulanţe a fost, de asemenea, întreruptă, prin incapacitatea Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului de Interne de a încheia un contract-cadru, pe patru ani, pentru achiziţionarea a 4.000 de maşini pentru serviciile de ambulanţe şi SMURD. “Motivul protestelor îl constituie nemulțumirea membrilor de sindicat față de prevederile legii 153/2017 (privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice n.n.) și de intenția Guvernului de a modifica statutul legal al salariului de bază, acestea determinând scăderi masive ale veniturilor majorității angajaților din sănătate, estimate la cca. 60%, începând cu 1 ianuarie 2018”, explică reprezentanţii Federației „Solidaritatea Sanitară".
Calcule greşite, bugete depăşite
Acolo unde salariile nu scad, s-a creat un mecanism care distruge sistemul de Sănătate, pentru că nu sunt clare normele de aplicare. “Fără o reformă în ansamblu în sistemul de sănătate, doar discuţia despre salarizare este o prostie. Am avut aceeaşi discuţie şi anul trecut, cu guvernul Cioloş. În momentul în care creşti salariile doar la anumite categorii profesionale, se vor coaliza toţi şi vor cere creşteri salariale. Ce s-a făcut anul trecut, se întâmplă şi anul acesta. Mai mult, odată cu creşterea bruscă a alariilor, s-a născut o întrebare: de unde resurse financiare pentru majorări? Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va trebui să suporte toate creşterile, deci, până la urmă, tot asiguraţii vor plăti, pentru cei de la stat, în timp ce le vom deconta cheltuieli mai mici, în mod discriminatoriu, celor din sectorul privat, care fac acelaşi lucru. Este o măsură total antieconomică. În plus, sporurile sunt limitate la 30% din totalul veniturilor, dar cei care le aplică, neavând norme clare, le stabilesc la valorile maxime de brut, iar calculele iniţiale au fost date peste cap. Cheltuiala suplimentară a crescut, în ultima lună, cu încă 100 de milioane de lei, faţă de calculul iniţial. Astfel au ajuns unele spitale să dea tot bugetul pe plata salariilor şi să nu mai aibă bani pentru altceva. Este nevoie de un audit pe instituţiile de Sănătate din România”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical.
Militarii şi poliţiştii devin paria
Militarii şi poliţiştii vor ieşi în stradă pe 7 octombrie, pentru a cere eliminarea discriminării din legea pensiilor speciale, care-i consideră doar pe ei beneficiarii acestor pensii, deşi adevăraţii beneficiari sunt parlamentarii, aviatorii, magistraţii şi alte categorii profesionale. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) organizează un miting de amploare la Bucureşti, în faţa Academiei Militare, acţiune la care sunt aşteptaţi angajaţi şi rezervişti din cele două ministere. Mitingul va fi ocazionat de Ziua Internaţională a Muncii Decente, iar militarii şi poliţiştii vor cere modificări la Legea salarizării unitare, OUG57/2015, OUG59/2017, OUG 95/2014 şi la proiectul de Lege a pensiilor, care i-ar putea discrimina, deşi toate celelalte categorii care vor primi în continuare pensii speciale nu vor fi afectate. “Vârful de lance al ofensivei împotriva militarilor şi poliţiştilor este ministrul Muncii care, legal, nu mai are de la 1 ianuarie 2016, nicio competenţă asupra sistemului militar, de care răspunde în mod nemijlocit, în Guvern, ministrul Apărării. Aceasta este explicaţia demiterii, printr-o diversiune tipic KGB-ista, a ministrului Apărării, Adrian Ţuţuianu. Ministrul a-ncercat să-şi facă datoria, împotrivindu-se măsurilor abuzive luate de ministrul Muncii”, spune col.(r) dr. Mircea Dogaru, preşedintele SCMD.
Confederaţia Cartel Alfa a început seria protestelor de stradă astăzi, prin mitingul angajaţilor din Sănătate, la care au participat şi sindicatele afiliate Blocului Naţional Sindical. Protestele din această toamnă sunt provocate de legile salarizării şi pensiilor. Din luna ianuarie, membrii BNS vor protesta pentru retragerea măsurilor care impun plata contribuţiior în sarcina salariatului şi anunţă că toate sectoarele economice vor participa la proteste, dacă nu se va renunţa la această măsură.
Sindicaliştii din Armată şi Poliţie atrag atenţia asupra faptului că, prin Legea nr. 153/2017 a salarizării unitare, au fost coborâţi coeficienţii de salarizare a militarilor şi poliţiştilor la cote care fac meseriile respective neatractive pentru tineri. Şeful Statului Major al Armatei Române are coeficientul de salarizare 4,36, similar cu al unui balerin angajat la Opera de Stat sau cu al unei secretare de primărie. În ceea ce-i priveşte pe rezervişiti, a căror Lege a pensiilor militare de stat a fost deja distrusă de Ordonanţa 57/2015 a Guvernului Cioloș, care i-a denaturat întregul sens, aceştia au fost complet decuplaţi de structurile active, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care legiferează, împotriva lor, discriminarea faţă de civili şi dubla impozitare”, explică Mircea Dogaru, preşedintele SCMD.