Jurnalul.ro Continut platit Totul despre balonarea excesivă după masă

Totul despre balonarea excesivă după masă

Cu toții am experimentat acea senzație neplăcută de "prea plin" după o masă copioasă de sărbători. Dar ce ne facem atunci când această senzație apare zilnic, chiar și după un prânz ușor?

Când abdomenul se umflă vizibil, hainele devin strâmte și apare un disconfort care ne strică buna dispoziție și ne afectează viața socială?

Balonarea cronică (meteorismul abdominal) nu este doar o problemă estetică sau un mic inconvenient. Este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care pacienții trec pragul cabinetului de gastroenterologie. De multe ori, pacienții ajung la medic după ce au încercat luni de zile diverse ceaiuri, cărbune medicinal sau diete restrictive găsite pe internet, fără rezultate durabile. Motivul eșecului este simplu: balonarea nu este o boală în sine, ci un simptom. Ea poate ascunde afecțiuni diverse, de la simple intoleranțe alimentare până la patologii inflamatorii serioase. Fără identificarea cauzei reale, tratamentul este doar o loterie.

De ce ne balonăm?

În mod normal, în tractul nostru digestiv există o cantitate mică de gaze, rezultată din înghițirea aerului (aerofagie) și din procesele de fermentație bacteriană. Problema apare atunci când acest volum de gaze crește excesiv sau când intestinele devin hipersensibile la o cantitate normală de gaz.

Senzația de presiune și distensie abdominală poate avea trei surse majore:

  1. Aerul înghițit: Mâncatul pe fugă, vorbitul în timpul mesei, guma de mestecat sau băuturile carbogazoase introduc aer în stomac.
  2. Producția internă de gaze: Anumite bacterii din intestin fermentează resturile alimentare nedigerate, producând gaze.
  3. Tulburările de motilitate: Intestinul se mișcă prea încet ("leneș"), permițând acumularea gazelor, sau prea repede.

Principalii suspecți: Cine este vinovatul?

Deși simptomele par similare, cauzele pot fi complet diferite. Iată cele mai frecvente afecțiuni diagnosticate de medici:

1. Gastrita și infecția cu Helicobacter Pylori: Deși gastrita se manifestă primar prin durere sau arsură în capul pieptului, ea vine adesea "la pachet" cu o senzație de plenitudine precoce și balonare imediat după masă. Bacteria Helicobacter Pylori, prezentă la peste jumătate din populație, modifică aciditatea stomacului și încetinește digestia, ducând la fermentație excesivă.

2. Intoleranțele alimentare (Lactoza și Glutenul): Acestea sunt cauze clasice. Dacă balonarea apare la 30-60 de minute după ce ați consumat lactate (lapte, smântână, brânză proaspătă), este foarte probabil să suferiți de intoleranță la lactoză - lipsa enzimei care digeră zahărul din lapte. În cazul intoleranței la gluten (boala celiacă sau sensibilitatea non-celiacă), simptomele sunt mai complexe și pot include diaree cronică și oboseală.

3. Sindromul Colonului Iritabil (IBS): Este o tulburare funcțională în care structura intestinului este normală, dar funcționarea lui este haotică. Intestinul este hipersensibil și reacționează exagerat la stres sau la anumite alimente. Pacienții alternează adesea perioadele de constipație cu cele de diaree, iar balonarea se ameliorează, de obicei, după defecație.

4. SIBO (Suprapopularea Bacteriană a Intestinului Subțire): Este o afecțiune tot mai des recunoscută. În mod normal, intestinul subțire are puține bacterii. Când bacteriile din colon migrează greșit în sus, în intestinul subțire, ele încep să fermenteze mâncarea prea devreme, imediat după masă, provocând o balonare "explozivă".

Semnale de alarmă

Majoritatea cauzelor sunt benigne, dar există situații în care balonarea ascunde patologii grave (cancer ovarian, cancer de colon, boli inflamatorii intestinale). Trebuie să vă prezentați urgent la medic dacă balonarea este însoțită de:

  • Scădere inexplicabilă în greutate.
  • Sânge în scaun (roșu sau negru).
  • Anemie (oboseală, paloare).
  • Febra sau vărsături.
  • Debutul simptomelor după vârsta de 50 de ani.

Cum punem diagnosticul corect?

Nu vă bazați pe autodiagnosticare. Eliminarea haotică a alimentelor (fără gluten, fără lactate, fără fructe) poate duce la carențe nutriționale severe. Investigarea medicală logică începe cu o anamneză detaliată și teste neinvazive: teste de scaun (pentru Helicobacter, paraziți, calprotectină), teste de respirație (pentru intoleranță la lactoză/fructoză sau SIBO) și ecografia abdominală.

Pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat, este recomandat să apelați la un cabinet de gastroenterologie în Baia Mare, unde medicii specialiști pot diferenția rapid o simplă indigestie de o afecțiune cronică.

Soluții pentru un abdomen liniștit

Tratamentul diferă radical în funcție de cauză. Dacă este vorba de Helicobacter, se administrează antibiotice. Dacă este o intoleranță, se ajustează dieta. În cazul colonului iritabil, se folosesc antispastice, probiotice specifice și dieta FODMAP (săracă în carbohidrați fermentabili).

Până la vizita medicală, puteți adopta câteva măsuri simple: mâncați încet și mestecați bine, evitați băuturile acidulate și guma de mestecat, și faceți o plimbare ușoară după masă pentru a stimula tranzitul. Nu lăsați balonarea să devină normalitatea dumneavoastră; digestia trebuie să fie un proces silențios și nedureros.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri