Jurnalul.ro Timp liber Calatorii 33 de ani de când am salvat Trabantul

33 de ani de când am salvat Trabantul

de Cornel Tăbăcaru     |   

Dragii mei cu Jurnalul sub braț. Articolul de față a apărut datorită unei scrisori a unui bun prieten al meu din Germania, mult mai tânăr decât mine, în care mă anunță ca s-a pensionat.

Cum a trecut timpul... A lucrat o viață în fabrica din Zwickau, care până în anii ‘90 a produs legendarele mașini Trabant. Ca peste tot în Europa, și nu numai în Europa, și în România trabantiștii formau o castă selectă. Se salutau în trafic, se ajutau în orice situație… ce să mai zic?, erai posesor al unui autoturism Trabant, erai cineva. Chiar și azi există cluburi ale trabantiștilor pasionați de acea mașină. Nu exagerez când spun că pot fi comparați cu fanii motocicletelor Harley-Davidson.

Eu aveam o afacere în Zwickau, despre care am mai scris în Jurnalul. Ce s-a întâmplat la începutul anilor ‘90, după unirea industriilor din Germania unită după căderea Zidului Berlinului? Guvernul Germaniei a hotărât să oprească producția fabricii pe motiv că ar fi fost foarte poluantă și, astfel, Trabantul să devină doar o amintire din emblema fostei Germanii de Est. Sindicaliștii s-au opus și au blocat fabrica și căile de acces către oraș. Însă toate demersurile și acțiunile lor n-au avut succes. Soarta fabricii din Zwickau era decisă. Atunci a apărut ideea mutării fabricii în altă țară. Ne-am asociat câțiva sufletiști, care dispuneam și de capital, și am început negocierile cu reprezentanții guvernului german. Fabrica urma să fie dusă în Uzbekistan, unde opera prietenul meu Sergey Mukurdoumov, care a preluat producția. Iată, au trecut 33 de ani de atunci.

Jurgen Katzer a fost cel care s-a ocupat de absolut tot ce a însemnat demontarea și transferul fabricii, a pieselor rămase într-un stoc uriaș, a ansamblelor și subansamblelor. Guvernul german s-a obligat să suporte toate cheltuielile plus plata unei echipe de 20 de muncitori germani care să trăiască și să muncească în Taskent până când muncitorii uzbeci vor fi învățați să facă ei toată treaba. Așa a apărut autoturismul Olymp, în fapt același Trabant, dar produs în Uzbekistan. S-a luat hotărârea ca majoritatea mașinilor sa fie destinate persoanelor cu handicap, astfel că Ministerul Sănătății s-a angajat să achiziționeze cea mai mare parte a producție a autoturismului. Vestea a făcut înconjurul globului. Mai toate ziarele lumii au scris despre asta. Prestigiosul ziar canadian Toronto Star a scris și el despre noul Trabant. 

După primele 5.000 de bucăți produse, Sergey a găsit parteneri americani puternici, cu care a continuat și a mărit producția până la 30.000 de bucăți anual. 

Implicarea mea și a lui Jurgen a fost la început, când, practic, s-a salvat fabrica și nu a fost lăsat Trabantul să moară. O poveste cum sunt multe altele în lume. O poveste care mă face mândru că, împreună cu prietenii, am salvat un mit al unei țări, mit pe care noul guvern german urma să-l distrugă. 

Dragii mei, pentru săptămâna viitoare am pregătit o surpriză pentru voi. Vom pleca într-o călătorie de unde o să vă scriu de la fața locului lucruri minunate pentru noi cei de la pagina 22. Până atunci rămâneți sănătoși, în pace și siguranță.  Doamne Ajută!

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: trabant trafic producţia masina amintire
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri