Întrucât în acest an Sărbătoarea Învierii Domnului va avea loc pe 19 aprilie, Moșii de Iarnă ori Sâmbăta Morților se sărbătorește pe 22 februarie.
Această zi este dedicată omagierii celor trecuți în neființă, iar mâncărurile preparate de urmași au rolul de a ne aminti de cei care au trăit pe acest pământ înaintea noastră. Se spune că în această zi spiritele celor care au murit revin pe pământ.
Este prima din cele șapte sâmbete în care se vor face parastase și care se vor termina cu cea dinaintea Duminicii Floriilor, numită Sâmbăta lui Lazăr.
În aceste zile rudele persoanelor decedate pregătesc bucate care vor fi date de pomană. Mâncarea, vinul roșu și coliva sunt mai întâi sfințite în biserică împreună cu pomelnicul pentru morți. Printre alimentele care se împart, mai ales persoanelor nevoiașe, se află colacii, plăcintele, brânzeturile, piftia, preparate din carne, sarmale și fructe. Acestea se dăruiesc împreună cu lumânări aprine pentru sufletele celor răposați. Se spune că spiritele lor veghează asupra casei unde au trăit.
Ei se pot mânia dacă nu vor fi pomeniți în Sâmbăta Morților și se răzbună pe urmașii lor. În aceste zile nu se lucrează, iar cine nu respectă sărbătoarea va fi temător întregul an și își va pierde mințile.
Lăsatul Secului, adică intrarea în Postul Paștelui, cel mai lung și restrictiv dintre toate posturile, va fi pe 25 februarie. Este ultima zi când se poate mânca de dulce. Printre cele mai răspândite tradiții din sudul țării sunt baterea halviței și legarea grânelor. În Muntenia nurorile prepară plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care le oferă soacrelr, iar în Covasna se aprind focurile purificatoare.