Apartamentul, de fapt un penthouse de peste o jumătate de milion de euro, a fost cumpărat, însă titlurile de stat au sporit, ca valoare, cu aproape 800.000 de lei. Între declarația de avere depusă în vara anului 2021 și cea depusă în vara anului 2023, averea lui Traian Băsescu a crescut cu peste 400.000 de lei, de la 5.004.428,5 lei, la 5.408.699,7 lei. Mai mult, i-a donat fiicei sale Elena apartamentul din strada Mihăileanu, a păstrat pentru el garajul și i-a vândut celeilalte fiice, Ioana, un autoturism din 2010 cu suma de 9.000 de euro. În plus, Băsescu a reușit să-și achite și un credit bancar în sumă de 10.000 de euro. Singura sursă de venit palpabilă cu care putea face achiziția imobiliară rămâne un împrumut dat de Ioana Băsescu, de 100.000 de euro, pe care „Petrov” trebuie să-l restituie anul viitor.
La sfârșitul lunii mai a anului trecut, fostul președinte al României Traian Băsescu, notificat fiind să elibereze vila de protocol din strada Gogol, după ce a fost declarat, definitiv, colaborator al Securității de către Înalta Curte de Casație și Justiție, declara că a decis împreună cu soția sa, Maria Băsescu, să caute un apartament pe care să-l cumpere. Băsescu excludea, la acel moment, să se mute în casa pe care și-a dat-o singur de la stat, pe vremea când era primar general, situată în strada Mihăileanu, întrucât nu se preta pentru o locuință de fost președinte, deoarece se află într-un imobil unde locuiesc alte 12 familii.
„Mă duc la bancă, pentru că eu am banii investiți în titluri de stat. Aceste titluri de stat vor trebui să fie vândute, dacă dorim să cumpărăm un apartament”, spunea, atunci, Traian Băsescu. Câteva zile mai târziu, la data de 14 iunie 2022, Băsescu depunea o declarație de avere, în calitate de europarlamentar, în care menționa că deja achiziționase, împreună cu Maria Băsescu, un apartament având suprafața de 184 de metri pătrați. Conform presei, acest apartament este, de fapt, un penthouse amplasat într-un ansamblu imobiliar de lux din zona Pieței Domenii din Sectorul 1, în spatele Parcului Cireșarii, ansamblu rezidențial dezvoltat de Dan Șucu, prin Arcadia Apartments. Citând specialiști în tranzacții imobiliare, jurnaliștii arătau că o proprietate de genul celei achiziționate de Băsescu valora, anul trecut, 550.000 de euro.
Titlurile de stat au sporit, în loc să se diminueze
Declarația de avere pe anul 2023 a lui Traian Băsescu lipsește de pe portalul Agenției Naționale de Integritate, fostul președinte fiind printre singurii eurodeputați care nu figurează cu acest document la zi, alături de fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș. „Jurnalul” a încercat însă, din analiza averilor declarate în 2021 și 2022, să afle cât a plătit Băsescu pe acest penthouse de lux.
În primul rând, am pornit de la titlurile de stat, pe care fostul președinte se pregătea, înainte de a face achiziția imobiliară, să le vândă. Astfel, în declarația de avere completată la data de 14 iunie 2021, Traian Băsescu nota că deține șapte titluri de stat și acțiuni la Romgaz în valoare totală de 1.689.903,8 lei, 331.651,48 de euro și 110.534,89 de dolari SUA. Raportate la cursul de schimb al BNR valabil în ziua completării declarației, titlurile de stat aveau o valoare totală de 3.779.047 de lei.
În declarația de avere depusă de Băsescu la data de 14 iunie 2022, după ce și-a cumpărat penthouse-ul din Domenii, fostul președinte nota că deține zece titluri de stat și acțiuni la Romgaz, în valoare de 2.482.860 de lei și 419.435 de euro. La fel, raportându-ne la cursul de schimb valabil la data completării acestei declarații de avere, aflăm că valoarea titlurilor de stat, după achiziția noului apartament, era de 4.556.504,6 lei. În acest sens, rezultă că Băsescu nu doar că nu a vândut niciun titlu de stat, pentru a-și cumpăra apartamentul, așa cum declara la finalul lunii mai a anului trecut, ci, dimpotrivă, și-a sporit valoarea acestora cu 777.457,7 lei față de anul 2021.
Averea a crescut, după achiziție, cu 404.000 de lei
Acest lucru putea însemna că fostul președinte a folosit alte surse de economii pentru a face rost de banii necesari achiziției imobiliare. Una dintre surse putea fi vânzarea apartamentului din strada Mihăileanu și a garajului aferent acestuia. Ce să vezi, nu! Apartamentul a fost donat fiicei Elena Băsescu, Traian Băsescu păstrându-și garajul în proprietate.
O altă sursă de venituri puteau fi obiectele de valoare. În declarația de avere din 14 iunie 2021, Băsescu preciza că deținea bijuterii de 38.000 de euro, ceasuri de 52.000 de euro și tablouri de 19.000 de euro. În total, valoarea acestor obiecte se ridica la 99.000 de euro, ceea ce, la cursul de schimb din ziua depunerii declarației, însemnau 486.961,2 lei.
În declarația de avere completată la data de 14 iunie 2022, după achiziția apartamentului din Domenii, Traian Băsescu arăta că deține bijuterii de 40.000 de euro, ceasuri de 65.000 de euro și tablouri de 20.000 de euro. În total, valoarea acestor obiecte era de 125.000 de euro, adică de 617.987,5 lei, cu 131.026,3 lei mai mare față de 2021. Ceea ce înseamnă că nici aceste obiecte nu reprezintă suma banilor pentru apartament.
Rămânea, așadar, o ultimă pistă de verificat. Conturile și depozitele bancare. În 14 iuie 2021, Traian Băsescu arăta că avea astfel de plasamente bancare în sumă totală de 501.158,62 de lei, 39.425,65 de euro și 10.672,54 de dolari SUA. La cursul de schimb aferent, asta însemna 738.420,32 de lei. În 14 iunie 2022, în conturi și depozite mai existau 72.135,17 lei, 28.770,32 de euro și 4.190,04 dolari SUA. Prin cursul de schimb, asta însemna 234.207,17 lei, cu 504.213,15 lei mai puțin decât în 2021. Putea, astfel, ca această diferență să justifice o parte din prețul achitării apartamentului cumpărat.
Însă adunând averea declarată, constatăm că în 2021 Traian Băsescu deținea titluri de stat, obiecte de valoare și bani în conturi și depozite bancare în sumă totală de 5.004.428,52 de lei. După ce a cumpărat apartamentul de lux, în 2022, valoarea titlurilor de stat, a obiectelor de valoare și a economiilor din conturi și depozite bancare era de 5.408.699,7 lei. Acest lucru înseamnă nu doar că Băsescu nu și-a diminuat averea, pentru a-și achita penthouse-ul, ci, dimpotrivă, și-a sporit-o cu 404.270,85 de lei.
Împrumutul de la Ioana este de 100.000 de euro
Singurul lucru pe care l-a vândut fostul președinte, în intervalul 14 iunie 2021 - 14 iunie 2022, este un autoturism Dacia Duster, fabricat în 2010, pe care i l-a „comercializat” fiicei sale, Ioana Băsescu, la un preț de 9.000 de euro.
Singura mențiune din cuprinsul declarației de avere din 14 iunie 2022 care poate avea legătură cu achiziția imobiliară făcută de fostul președinte este rubrica datorii. Dacă în 2021 Băsescu spunea că are de returnat un credit bancar de 10.000 de euro, în 2022 acest credit a dispărut. În loc, a apărut o datorie de 496.000 de lei, contractată de la fiica sa cea mare, Ioana Băsescu, și de la ginerele său, Radu Pricop, pe care trebuie să o restituie în cursul anului 2024.
Recapitulând, Băsescu nu a cheltuit nimic din averea sa pentru a-și cumpăra noul apartament de lux din cartierul Domenii. A reușit să returneze un credit de 10.000 de euro, iar singura sumă pe care o putea folosi pentru cumpărarea apartamentului a fost împrumutul luat de la Ioana Băsescu și Radu Pricop, adică 100.000 de euro, pentru un apartament evaluat pe piața imobiliară la 550.000 de euro.
Bătălie cruntă la CCR pentru anularea OUG-ul care l-a dovedit turnător la Securitate
După ce și-a rezolvat situația locativă în maniera deloc clară descrisă mai sus, Traian Băsescu a declanșat o adevărată operațiune pentru recuperarea privilegiilor pierdute ca fost președinte al României, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat, definitiv, drept colaborator al Securității, sub pseudonimul „Petrov”. Războiul lui Băsescu pe acest front a ajuns până la Curtea Constituțională, nu într-unul, ci în nu mai puțin de patru dosare distincte.
Primul dosar, 966D/2022, a fost înregistrat la CCR încă din 11 aprilie 2022, dosar aflat și la această dată în faza de raport. El vrea ca mai multe articole din OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității să fie declarate neconstituționale.
Este vorba despre articolul potrivit căruia, pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, ONG-urile legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă funcția de (…) deputat sau senator în Parlamentul României sau de membru în Parlamentul European.
Supărat că presa are acces la astfel de informații
Alt articol din acest OUG care îl deranjează pe Băsescu este cel prin care se stabilește că „verificarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în funcțiile respective”. De asemenea, a atacat la CCR articolul conform căruia „direcția de specialitate din CNSAS, ca urmare a sesizării din oficiu a CNSAS sau la solicitarea persoanei îndreptățite, desfășoară activități specifice administrative de verificare a documentelor și informațiilor deținute în legătură cu această persoană în arhiva CNSAS și la instituții care mai dețin documente create de Securitate”. Lucrurile nu se opresc aici, lui Băsescu nu-i convine nici reglementarea potrivit căreia „CNSAS va lua în discuție nota de constatare și, după caz, o aprobă și dispune Direcției Juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia” și nici cea conform căreia „notele de constatare sau avizele din care rezultă că persoana verificată nu a avut calitatea de colaborator al Securității sau de lucrător al acesteia se publică de îndată pe pagina de internet a CNSAS și pot fi contestate în fața instanței de contencios administrativ de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor.
Deranjat că pot apărea probe noi
Mai departe, Băsescu vrea anularea articolului din OUG 24/2008, conform căruia, „în cazul în care, urmare a preluării în gestiune de către CNSAS a documentelor, rezultă documente și informații noi și neprelucrate cu privire la calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității a unei persoane pentru care a fost emisă, anterior, o decizie de neapartenență sau de necolaborare cu Securitatea, dacă persoana face parte din categoriile persoanelor prevăzute în OUG”.
De asemenea, a mai fost atacată și prevederea potrivit căreia colaborator al Securității este definit drept „persoana care a furnizat informații, sub orice formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
Aceste excepții de neconstituționalitate au fost invocate de Traian Băsescu chiar în dosarul de instanță 3160.2.2019.a1 al Curții de Apel București și al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care a fost, în primăvara anului trecut, găsit definitiv drept colaborator al Securității. Culmea, acest dosar nu mai poate găsit pe Portalul Instanțelor de Judecată sau pe portalul instanței supreme.
Judecătorii constituționali, chemați să-i dea înapoi vila de protocol, pensia specială și SPP-ul
Al doilea dosar de la CCR, 2265D/2022, a fost înregistrat în 14 octombrie 2022, se află în fază de raport și vizează articolul 2 alineat 1 litera „t” din Legea 544/2004 privind contenciosul administrativ, dar și Legea 243/2021 care a modificat articolul 1 din Legea 406/2001. Modificarea adusă legii de care beneficiază foștii șefi ai statului român stipulează că „nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”. Excepția a fost ridicată de Băsescu într-un dosar în care a solicitat suspendarea deciziei SPP de a-l lăsa fără pază, aghiotant, șofer și mașină.
Al treilea dosar de la CCR este 187D/2023, înregistrat pe data de 6 iulie 2023. Este vizată aici aceeași Lege 406/2001, modificată prin Legea 243/2021 și excepția a fost ridicată de Băsescu într-un proces de la Curtea de Apel București, prin care a dat în judecată Administrația Prezidențială, cerând anularea ordinului 55/2022, prin care i-a fost retrasă plata indemnizației de fost președinte.
În fine, al patrulea dosar de la CCR este 1998D/2023, înregistrat la data de 18 iulie 2023, unde Băsescu vrea ca întreaga Lege 243/2021 să fie declarată neconstituțională. Această excepție a fost invocată în dosarul Curții de Apel prin care Băsescu vrea anularea deciziei SPP de a-l lăsa fără pază, mașină și șofer.
Băsescu se mai judecă, la Judecătoria Sectorului 1, și cu RA-APPS, cerând anularea notificării prin care a fost somat să elibereze vila de protocol din strada Gogol.