Desemnarea de către Klaus Iohannis a lui Dacian Cioloș ca, până miercurea viitoare, să coaguleze o majoritate parlamentară care să învestească un Guvern condus de liderul USR pare un plan fără șanse de reușită. Însă în cazul în care va reuși, surse politice arată că ar însemna, de fapt, lovitura de grație pentru progresiști. Un Cabinet Cioloș care preia guvernarea într-o perioadă de criză sanitară, cu o criză energetică fără precedent și cu o iarnă care se anunță una grea ar putea duce, în primăvara viitoare, la izolarea formațiunii conduse de prezumtivul viitor premier și la un scor pentru USR mult sub ce arată, în prezent, sondajele de opinie. Proiectul de program de guvernare cu care Cioloș l-a „convins” pe președinte să-l desemneze conține cel puțin patru puncte care fac incompatibilă orice formulă de colaborare fie cu PNL, fie cu UDMR, fie cu ambii posibili parteneri de guvernare.
Pe piață sunt aruncate, în acest moment, mai multe scenarii cu privire la obiectivul urmărit de Klaus Iohannis prin nominalizarea lui Dacian Cioloș pentru a forma un nou Guvern. Primul scenariu se referă la un joc de cacealma, în care președintele știe că USR nu are, în acest moment, posibilitatea de a coagula majoritatea parlamentară. Iar până la finalul celor zece zile pe care Constituția i le lasă la dispoziție candidatului pentru a se prezenta în Parlament, Cioloș să-și depună mandatul.
Al doilea scenariu este acela că Dacian Cioloș va merge până la capăt cu această încercare de a deveni prim-ministru al unui guvern, chiar și dacă nu va reuși să se înțeleagă cu cei de la PNL și UDMR, alături de care susține că vrea să constituie viitoarea majoritate parlamentară. Președintele USR ar putea lua în calcul inclusiv tentative de a se prezenta în fața plenului Parlamentului cu un guvern minoritar, sperând într-o susținere, fără participarea la guvernare, a unui astfel de Cabinet. Ambele scenarii însă aruncă, cel puțin până săptămâna viitoare, întreaga responsabilitate pe umerii celor de la USR, degrevând, deocamdată, atât Administrația Prezidențială, cât și PNL de presiunea exercitată de această situație. Depunerea de către Dacian Cioloș a mandatului sau picarea la vot a guvernului ar însemna izolarea USR în Parlament, lucru care i-ar permite președintelui să meargă pe planul inițial de a-l menține la Palatul Victoria pe Florin Cîțu cât mai mult posibil ca interimar.
Logica amenințării cu anticipatele
Al treilea scenariu luat în calcul este ca, în situația în care Dacian Cioloș nu va fi învestit ca premier, Klaus Iohannis să reia jocul consultărilor, urmat de desemnarea unui nou candidat de premier. În funcție de evoluție, acest nou candidat poate fi contorizat fie la prima încercare de învestire, fie la a doua, sub spectrul unei posibile dizolvări a Parlamentului și a convocării alegerilor anticipate. Dacă Dacian Cioloș nu ajunge la vot în plen, atunci următorul premier desemnat, dacă va ajunge, va reprezenta prima încercare. Dacă și acesta din urmă este respins la vot, atunci al treilea premier desemnat poate fi liderul PNL, Florin Cîțu. Calculele sunt simple, dar cinice. În plină lună noiembrie, probabil, situația economică și pandemică ar urma să se accentueze, iar în afară de PSD și AUR, nicio altă formațiune politică parlamentară nu-și dorește alegeri anticipate.
Varianta „îl votăm, ca să-și rupă gâtul”
Există și un al treilea scenariu, ca guvernul Dacian Cioloș să fie învestit prin votul Parlamentului, săptămâna viitoare. Acest guvern va prelua întreaga povară privind gestionarea pandemiei, a prețurilor la energie și a crizei economice care bate la ușă, într-o perioadă de iarnă care se anunță extrem de dificilă. Iar actul guvernării va fi unul sub spectrul unui Parlament deloc prietenos cu Executivul.
Un guvern, oricare ar fi acela, într-o astfel de perioadă, nu are altă șansă decât să se erodeze profund până în primăvara anului viitor, situație în care USR ar putea să-și ostilizeze o parte importantă a societății.
De altfel, PNL anunță că va lua parte la discuții cu Dacian Cioloș, dar de „complezență”, invitând USR să constituie majoritatea parlamentară cu PSD și AUR, alături de care a votat moțiunea prin care a fost destituit Florin Cîțu. PSD exclude orice posibilitate ca social-democrații să voteze învestirea unui astfel de guvern, lucru exclus, de asemenea, și de cei de la AUR. În ceea ce privește UDMR, aceștia susțin că este extrem de greu să se mai colaboreze cu un partid care, împreună cu AUR, au dat jos propriul Guvern. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a concluzionat, plastic, situația în care se derulează aceste negocieri cu USR: „Prima oară trebuie să clarificăm de ce a dat jos Guvernul, fiindcă era un lucru să dai jos guvernul, ceea ce s-a și întâmplat, și un alt lucru să cauți o soluție fără să dai jos guvernul. Nu poți să spui că astăzi te dau jos, îți dau un pumn în gură și a doua zi te cer de nevastă. E un mod de a face o apropiere destul de ciudată. Nu merge. Eu nu am datele necesare să vorbesc în acest moment și oricum dacă UDMR ar susține nu are majoritate, trebuie să găsească și pe altcineva. Dar eu nu cred că va căuta la noi, va căuta unde are majoritate”.
Puncte din programul de guvernare al USR incompatibile cu politicile PNL și UDMR
Însuși programul de guvernare pe care Dacian Cioloș i l-a prezentat președintelui Klaus Iohannis și pe baza căruia intenționează să negocieze o colaborare cu PNL și UDMR arată o prăpastie între aceste partide, lucru care, la rândul său, face imposibilă, din punct de vedere logic, o astfel de coabitare
Prima problemă majoră din acest program de guvernare este punctul potrivit căruia SIIJ urmează a fi desființată, prin adoptarea proiectului de lege L76/2021 aflat în Senat. „După desființare, dosarele urmează să fie repartizate unităților de Parchet competente după materie astfel: dosarele de corupție să fie anchetate de DNA, cele de criminalitate organizată să fie anchetate de DIICOT, iar restul să fie anchetate de Parchetul de pe lângă ÎCCJ sau Parchetele de pe lângă Curțile de Apel competente”, se arată în documentul citat. Termenul pentru finalizarea acestui punct este luna noiembrie a anului curent. Acest punct însă este total incompatibil cu viziunea UDMR, care ar trebui să susțină un guvern care promovează asemenea măsuri. Maghiarii au depus deja, la Senat, un amendament potrivit căruia dosarele și procurorii care le instrumentează se vor muta, cu totul, la Secția de Urmărire Penală a Parchetului General. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor a precizat deja că aceasta este singura formulă în care sunt de acord cu desființarea SIIJ.
Vor să implementeze ceea ce a condus la demiterea lui Stelian Ion
În programul de guvernare propus de Dacian Cioloș este introdusă și o temă pentru care președintele Klaus Iohannis a intrat în conflict cu fostul ministru al Justiției, Stelian Ion. Este vorba despre transformarea președintelui României într-un simplu notar, care doar semnează numirile procurorilor șefi ai marilor Parchete, fără a putea avea vreun cuvânt cu privire la aceste numiri. „Procedura de numire a procurorilor de rang înalt trebuie modificată în sensul stabilirii unui mecanism de numire transparent și echilibrat. Este vizată creşterea rolului Secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul acestei proceduri, în conformitate cu recomandările GRECO. În acest sens, evaluarea făcută de secția pentru procurori din cadrul CSM ar trebui să fie obligatorie (eliminatorie) atunci când avizul/raportul este unul negativ”, scrie în document. Termenul-limită pentru trimiterea acestei prevederi în Parlament este sfârșitul lunii noiembrie, iar termenul de adoptare este sfârșitul anului viitor.
Măsuri de „stânga”
Între fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, și partea liberală a guvernului interimar Cîțu a existat o dispută generată de intenția primului de a introduce o măsură de reducere a impozitării salariilor. Dacian Cioloș introduce această temă în programul de guvernare cu care declară că vrea refacerea coaliției. „Propunem implementarea programului de guvernare cu un sector pilot în care să fie aplicat principiul zero taxe pe salariul minim. Alternativ, să scutim primii 300 de lei din salariile tuturor românilor de taxele actuale pe muncă și un calendar predictibil pentru a ajunge până la nivelul unui salariu minim”, se arată în document. Iar termenul de adoptare al acestei măsuri ar trebui să fie ianuarie 2022.
Atac la primarii liberali, maghiari și social-democrați
Însă poate cel mai sensibil subiect, din punct de vedere politic, trecut de premierul desemnat în propunerea de program de guvernare cu care vrea să negocieze cu PNL, dar mai ales cu UDMR, îl reprezintă alegerile locale în două tururi de scrutin. UDMR se opune unei asemenea abordări, iar pentru PNL, chiar dacă, retoric, susține o asemenea măsură, o astfel de schimbare nu ar fi deloc în interesul primarilor liberali. Iar termenul pe care Cioloș îl trasează pentru modificarea legislativă este luna martie a anului 2023.
La acest lucru se adaugă și implementarea, până în luna decembrie a acestui an, a măsurii prevăzute în PNRR, respectiv „revizuirea pensiilor speciale, pentru a le alinia la principiul contributivității”. USR propune, în plus, clarificarea faptului că nu vor exista categorii profesionale exceptare de la acest principiu: toate pensiile speciale vor fi acoperite de această schimbare. Cu termen până în 2022, la care se adaugă anularea pensiilor speciale pentru primari, lucru care trebuie să se întâmple până în luna decembrie.
Guvernul care va transforma certificatul COVID în actul care îți dă dreptul să exiști
În planul pandemiei, proiectul cu care Dacian Cioloș vrea să guverneze vine cu o serie de atacuri la adresa drepturilor și libertăților fundamentale. Restricții care să conducă la vaccinarea obligatorie, cu sancțiuni dintre cele mai dure pentru cei care nu se conformează. Astfel, ca măsuri imediate, Cioloș propune „limitarea evenimentelor sociale în spațiul public închis, condiționat de prezentarea certificatului verde”, dar și „limitarea numărului de participanți pentru pelerinaje, evenimente sportive și culturale”. Premierul desemnat vrea închiderea barurilor și restaurantelor la ora 22.00 în toată România, indiferent de rata de incidență, pentru 30 de zile, urmând ca revenirea să se facă în funcție de incidență „și condiționat de certificat verde pentru angajați și clienți. Spațiile neesențiale vor putea fi accesate doar cu acest certificat, la fel ca și accesul în weekend în mall-uri.
Până la sfârșitul anului, Dacian Cioloș vrea ca acest certificat verde să fie folosit pentru „accesul la muncă al tuturor angajaților din sistemul public și privat care intră în contact cu publicul”, „mergând până la suspendarea și întreruperea contractului de muncă în caz de refuz”. Viitorul prezumtiv premier dorește să impună „sancțiuni pentru medicii care răspândesc în spațiul public mesaje antivaccinare”. Aceste sancțiuni sunt „suspendarea dreptului la liberă practică minimum șase luni sau chiar până la finalizarea stării de alertă, precum și amendă de 10.000 de lei pentru fiecare astfel de mesaj”. Mai mult, premierul desemnat propune eliminarea indemnizației pentru concediu de carantină pentru persoanele nevaccinate, dar și „un plan de ridicare a restricțiilor de acces și circulație strict condiționat de rata de vaccinare a populației, pe lângă rata de incidență”.