Jurnalul.ro Special Turnătoriile lui Traian Băsescu, ascunse ani de zile sub „cheia” directoarei Direcției de Investigații a CNSAS

Turnătoriile lui Traian Băsescu, ascunse ani de zile sub „cheia” directoarei Direcției de Investigații a CNSAS

de Ion Alexandru    |   

Documente explozive au fost publicate de portalul ActiveNews, în legătură cu modul în care actele care dovedeau calitatea de turnător a lui Traian Băsescu se aflau în arhiva CNSAS încă din anul 2005, însă ele au fost „ascunse” până în 2019.

Dezvăluirea vine în cadrul unei investigații a Biroului de Coordonare al Colegiului CNSAS, care concluzionează că cea care l-a protejat pe Băsescu este nimeni alta decât Germina Nagâț, cea care a condus Direcția de Investigații a CNSAS, numită, pentru un nou mandat, în anul 2018, la propunerea USR. Conform documentelor publicate de sursa citată, aceasta a știut încă din anul 2006 despre actele care au stat la baza declarării, în 2019, a lui Băsescu drept turnător la Securitate, sub numele de cod „Petrov”, declarare rămasă definitivă, în această primăvară, prin decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. 

 

ActiveNews susține, după studierea documentelor pe care le-a primit de la CNSAS, că Germina Nagâț poate fi acuzată de comiterea unor fapte penale. Actele și informațiile care au condus la declararea lui Băsescu drept colaborator al Securității au ajuns la CNSAS atât de la SRI, cât și de la MApN, de la fostul președinte al României, Emil Constantinescu, de la președintele Grupului de Investigații Politice, Mugur Ciuvică. Au existat și surse publicistice, cum ar fi lucrarea lui Marius Oprea. Cu toate că aceste dovezi se aflau sub cheia directorului Direcției Investigații, Băsescu a primit mai multe adeverințe de necolaborare cu Securitatea. „Jurnalul” prezintă, schematic, datele esențiale din acest raport pus la dispoziția ActiveNews.

Trei decizii de necolaborare, până în 2006

Potrivit acestui raport, în 2002, 2004 și 2006, CNSAS a emis trei decizii de necolaborare cu Securitatea, pentru Traian Băsescu. Iar documentele care au stat la baza ultimei decizii, cea cu numărul 310/2006, au fost preluate, la data de 18 septembrie 2006, în comisia mixtă.

În data de 19 septembrie 2006, conform unei adrese de răspuns de la SRI, s-au transmis către CNSAS registrul inventar arhivă al fondului de rețea păstrat la Constanța și adrese cu procese-verbale de distrugere a unor dosare păstrate la Constanța. În 25 septembrie 2006, conform unei adrese de răspuns a MApN, au fost declasificate unele file din Registrul Jurnal pentru rețeaua informativă al UM 02150 Mangalia. A doua zi, CNSAS a votat emiterea unei decizii de necolaborare cu Securitatea pentru Băsescu. Apoi, s-au predat la arhivă, de la Cabinetul președintelui CNSAS, documentele preluate. Aceste documente au fost înregistrate la Arhivă, în Registrul de evidență a proceselor verbale de predare.

La data de 9 noiembrie 2006, Direcția de Investigații, condusă de Germina Nagâț, a emis Nota S/DI/736, iar la data de 19 februarie 2010, Direcția Arhivă Centrală a emis o notă cu propunerea de înregistrare în ELO (baza de date electronică internă a CNSAS) a documentelor preluate în 2006, notă aprobată de președintele CNSAS. La 3 aprilie 2010, aceste documente s-au înregistrat în ELO.

Cum s-a folosit directoarea de un proces, pentru a nu băga pe „flux” noile dovezi

În 6 octombrie 2013, s-a emis o nouă notă de constatare, pentru alegerile prezidențiale, pe baza dosarelor privind comerțul exterior „Waarduzen Ronald și Nicoară Ion”. La 16 octombrie, Traian Băsescu a depus o cerere de acces la dosar, iar în 22 octombrie 2013, CNSAS a emis adeverința de necolaborare. 

Profesorul Dan Voiculescu a contestat această decizie în instanță, la data de 28 martie 2014. Conform raportului citat, încă 14 mai 2014, „Direcția de Investigații a CNSAS a consultat dosarul care a fost utilizat abia în nota de constatare nr. l 800 din 6.05.2018, pe baza căreia Colegiul a dispus introducerea acțiunii în constatare a calității de colaborator a domnului Traian Băsescu”. 

Mai departe, în 1 iulie 2016, președintele Grupului de Investigații Politice, Mugur Ciuvică, a înaintat CNSAS o cerere de verificare a lui Traian Băsescu, în calitatea de președinte al Partidului Mișcarea Populară. Iar Direcția Juridică a formulat un punct de vedere privind imposibilitatea soluționării acestei cereri.

În data de 14 martie 2017, spune CNSAS, „a intrat pe flux verificarea lui Traian Băsescu la alegerile parlamentare din 2016”. „Doamna Nagâț nu a pus nota Direcției de Comunicare, considerând că nu trebuia introdusă pe fluxul de lucru, pe motiv că nu se finalizase procesul prin care a fost contestată Adeverința din 22.10.2013”, se mai arată în documentul citat.

Nagâț recunoaște că știa de aceste documente din 2006

Abia la data de 6 mai 2019, Direcția de Investigații a CNSAS a emis nota de constatare nr. 800, pe baza căreia CNSAS a dispus introducerea acțiunii în constatare a calității de colaborator a lui Traian Băsescu. Iar la baza acestei acțiuni, se arată în raport, au stat „Dosarul 00016596 - privind comerțul exterior, I -3675988 - Waarduzen Roland și I - 0244989 - Nicoară Ion (menționate și în nota de constatare din 16.10.2013), precum și note preluate în 22.11.2005, 11.09.2008 și 9.09.2008”.

Concluzia acestei anchete interne este că, „în desfășurarea activităților administrative specifice, doamna Germina Nagâț - director al Direcției Investigații - avea cunoștință despre documentele preluate de la SRI, atât din decizia 310, încă din 2006 (conform răspunsului său în Nota 7/2021), cât și din ELO (înregistrarea documentelor s-a efectuat în 2010), dar nu le-a utilizat pentru generarea de investigații în 2013, și a preferat alte surse publicistice”.

Asta, în ciuda faptului că un document înregistrat la CNSAS din martie 2013 conținea zece documente noi în raport cu cele întocmite în decizia din 20056, pentru identificarea  cărora „nu s-au folosit evidențele Direcției Investigații, ci informații provenind din alte surse”. Raportul mai subliniază că un reper l-ar fi putut constitui sursele de documentare indicate de fostul președinte al României Emil Constantinescu și de Mugur Ciuvică, „care au pus la dispoziția CNSAS documentele preluate în Comisia Mixtă din 2006, referitoare la Traian Băsescu”.

Concluzie: Se putea face foarte ușor legătura între Băsescu și sursa „Petrov”

Raportul-anchetă mai arată că la baza adeverinței de necolaborare dată lui Băsescu în 2013, contestată în instanță de profesorul Dan Voiculescu, au stat toate aceste documente, „ceea ce nu înseamnă că nu ar fi putut fi identificate alte dosare din 2016, care să fi condus la emiterea unei note de constatare. Așa s-a întâmplat în urma reverificării din anul 2019”.

„Toate documentele care au condus la investigația din 2019 se aflau în arhiva CNSAS încă din perioada 2005-2008, ceea ce înseamnă că, în mod sigur, au fost înregistrate în baza TOTAL a Direcției de Investigații înainte de emiterea notei de constatare din 16.10.2013”, arată ancheta CNSAS.

Un element-cheie din acest raport este modul în care s-a stabilit identitatea dintre sursa „Petrov” și persoana lui Traian Băsescu. Acesta este dezvăluit de numărul identic - 3990 - al dosarului personal din perioada colaborării lui Băsescu cu organele de contrainformații militare, consemnat în registre în dreptul lui Traian Băsescu, dar și pe notele informative ale sursei „Petrov” date la 4 mai 1975.

„Se poate concluziona că nu trebuia oprită reverificarea din anul 2017, deoarece, între 2013 și 2016, exista posibilitatea să apară documente noi și neprocesate, care nu fuseseră avute în vedere în Adeverința din 2013. Într-o astfel de situație, pe baza noilor documente/informații, ar fi trebuit emisă o notă de constatare nouă. (…) Prin urmare, începând cu anul 2008, dacă se identificau documente noi și neprocesate, CNSAS putea iniția reverificarea domnului Traian Băsescu, având în vedere funcțiile pe care acesta le-a ocupat în perioada 2004-2019, cea de președinte al României (2004-2009 și 2009-2014) și cea de senator (2016-2019)”, mai arată nota-raport.

Numită în 2018 din nou în CNSAS, cu sprijinul celor de la USR

Germina Ana Nagâț, cea care a condus, în toată această perioadă, Direcția de Investigații a CNSAS și care i-a ținut „tira” lui Traian Băsescu, lucrează la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității încă din anul 2000. 

Conform propriului CV, publicat pe site-ul instituției, între anii 2000 și 2001, Nagâț a lucrat consilier la Direcția de Investigații, funcție din care s-a ocupat cu „selectarea informațiilor din dosarele Securității, în vederea aplicării prevederilor Legii de funcționare a CNSAS (Legea 187/1999)”.

Apoi, între 2001 și 2018, Germina Ana Nagâț a condus Direcția de Investigații a CNSAS, având ca atribuții „coordonarea activităților de selecție și analiză a datelor existente din dosarele Securității, controlul la înregistrarea notelor și rapoartelor privind încălcarea drepturilor omului de către ofițerii și colaboratorii Securității, gestionarea unor activități privind accesul persoanelor la propriul dosar”.

În 2018, când i s-a terminat mandatul Germinei Nagâț, la 18 martie, Plenul Reunit al Senatului și Camerei Deputaților a emis Hotărârea nr. 13 privind numirea unor membri ai Colegiului CNSAS, pentru un nou mandat, Germina Ana Nagâț, susținută de USR, se află la poziția 8 din 9, pe lista noilor membri numiți.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri