În rândul populaţiei circulă o serie de păreri despre organismul omenesc şi despre păstrarea sănătăţii. Unele din aceste legende nu sunt adevărate, conţin şi interpretări greşite. În rândurile de mai jos vom sublinia versiunea corectă asupra acestor semne de întrebare, privind starea organismului nostru.
Acum o vreme, cafeaua figura pe lista neagră a obiceiurilor nesănătoase, periculoase pentru sănătatea noastră. Cu trecerea anilor, cafeaua n-a mai fost prezentă pe lista lucrurilor de evitat. Relele pe care ştiinţa sublinia că le-ar provoca cafeaua, în special asupra inimii şi vaselor, au fost supuse nuanţelor şi azi se acceptă următoarea versiune: fiecare om are un prag propriu de suportare a cafelei. Omul trebuie să observe după câte ceşti de cafea inima lui o ia la alergare deranjantă şi la acest prag trebuie să se oprească. Fiecare om e cazul să bea o cantitate de cafea astfel încât să nu ajungă la o accelerare a pulsului, atâta timp cât nu intră într-o uşoară tahicardie.
Ar trebui să se renunţe şi la greşita zicere că o ţigară te calmează, că fumatul îţi sporeşte concentrarea.
Cercetările au evidenţiat o erată la această legendă: tutunul biciuieşte sistemul nervos, nu îi aduce liniştea de care vorbesc unii. Se neagă şi acea părere că trasul din ţigară, rotocoalele de fum măresc capacitatea de concentrare, de asimilare a unor informaţii. Din contră, tutunul lâncezeşte celula nervoasă, face neuronul mai lent. Deci e neavenit fumatul în pragul examenelor, în ajunul unor teste ale minţii. Lumea ştie mai puţin că în aparatul pulmonar, pe trahee şi bronhiile principale există nişte cili care vibrează, nişte picioruşe care se mişcă în aceeaşi direcţie, ca un lan de grâu bătut de vânt. Aceiaşi cili vibratili sunt ca un covor rulant, menit să elimine secreţiile din aparatul respirator, seamănă şi cu o scară rulantă. Mucusul, dacă nu este îndepărtat, îngreunează respiraţia şi devine necesară tusea pentru eliminarea prin şuvoiul de aer forţat a acestor secreţii în exces. Tutunul face şi aici un rău, paralizează aceste picioruşe mişcătoare, deschide poarta tuşitului. Aceşti cili vibratili se află şi în ureche, unduirea lor sincronizată elimină ceara. Introducerea în ureche a beţişoarelor speciale cu vată în vârf pentru uscare e, de asemenea, neavenită fiindcă strică aceşti cili.
Revenind la ureche, un alt obicei practicat de unii este greşit. Îşi pun unii un tampon de vată în urechi, pasămite să îi ferească de curent. Eroare, acest dop de vată împiedică eliminarea firească a cerumenului, acţiunea covorului de cili mişcători este blocată de vata care nu are nici un rost.