"Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor este vitală pentru atingerea obiectivului nostru ambiţios referitor la neutralitatea climatică şi va aduce beneficii concrete cetăţenilor noştri. Renovările reprezintă investiţii într-un viitor mai bun. Ele vor îmbunătăţi calitatea vieţii, le vor permite oamenilor să îşi folosească rezervele financiare pentru alte investiţii şi vor stimula economia. Am încredere că acest acord va genera un val de renovări în întreaga Uniune, respectând în acelaşi timp diversitatea parcului imobiliar al UE", a declarat comisarul pentru Energie, Kadri Simson.
Directiva revizuită privind performanţa energetică a clădirilor va stabili o serie de măsuri care vor ajuta guvernele din UE să amelioreze structural performanţa energetică a clădirilor, cu un accent special pe clădirile cu cele mai slabe performanţe.
Fiecare stat membru îşi va adopta propria traiectorie naţională de reducere a consumului mediu de energie primară al clădirilor rezidenţiale cu 16% până în 2030 şi cu 20-22% până în 2035, fiind permisă o flexibilitate suficientă pentru luarea în calcul a circumstanţelor naţionale. Statele membre sunt libere să aleagă clădirile vizate şi măsurile aplicabile. Măsurile naţionale vor trebui să garanteze că cel puţin 55% din scăderea consumului mediu de energie primară se realizează prin renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanţe.
În ceea ce priveşte parcul imobiliar nerezidenţial, normele revizuite impun îmbunătăţirea treptată a acestuia prin intermediul unor standarde minime de performanţă energetică. Se preconizează astfel renovarea a 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanţe până în 2030 şi a 26% dintre clădirile cu cele mai slabe performanţe până în 2033. Statele membre vor avea posibilitatea de a excepta de la aceste obligaţii anumite categorii de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, inclusiv clădirile istorice sau casele de vacanţă.
Pentru a combate sărăcia energetică şi a reduce facturile la energie, măsurile de finanţare vor trebui să stimuleze şi să însoţească renovările, vizând în special clienţii vulnerabili şi clădirile cu cele mai slabe performanţe, în care locuiesc o proporţie mai mare de familii sărace din punct de vedere energetic. Totodată, statele membre vor avea obligaţia să asigure garanţii pentru chiriaşi, contribuind astfel la combaterea riscului de evacuare a familiilor vulnerabile ca urmare a creşterii disproporţionate a chiriilor în urma unei renovări.