Jurnalul.ro Special UE ne amendează zilnic cu 18.600 de euro, până vom învăța unde trebuie dus gunoiul

UE ne amendează zilnic cu 18.600 de euro, până vom învăța unde trebuie dus gunoiul

de Adrian Stoica    |   

Colectăm puține deșeuri și reciclăm și mai puține. Terenurile de la marginea localităților acoperite cu gunoaie au ajuns să facă parte din cotidianul vieții, sub ochii îngăduitori ai autorităților.

În condițiile în care media UE de reciclare este de circa 45%, noi suntem încă pe la 10-11%, asta deși de ani buni avem un Plan Național de Gestionare a Deșeurilor și un Program de Prevenire a Generării de Deșeuri. Ambele sunt valabile până în 2025, dar am ratat toate țintele asumate în aceste documente, iar acum autoritățile de mediu vor să cheltuiască până la 1,69 de milioane de lei (circa 340.000 de euro), fără TVA, pentru revizuirea lor. În așteptarea noilor planuri, România a fost condamnată, la mijlocul lunii decembrie, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la plata unei amenzi de 1,5 milioane de euro, la care se adaugă penalizări de 600 de euro/zi pentru fiecare groapă de gunoi neconformă din cele 31 care nu au fost închise încă.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, care a fost aprobat în 2017, nu a fost monitorizat suficient, astfel că nu s-au adoptat măsuri care să conducă la  atingerea indicatorilor preconizați inițial. Pe de altă parte, nu au fost aprobate nici procedurile de raportare a datelor și informațiilor privind gestionarea deșeurilor, ceea ce face ca astăzi să nu se știe cu precizie cât se colectează și se reciclează. Ceea ce se știe însă sigur este că suntem departe de țintele impuse de Uniunea Europeană și vom rata obiectivul pentru 2025 de reciclare a deșeurilor municipale. Singura veste bună este că odată cu introducerea Sistemului de Returnare-Garanție (SGR) pentru deșeurile de ambalaje din sticlă, plastic și aluminiu avem toate șansele să creștem rapid procentele de colectare și reciclare pentru ambalaje.

 

Comisia Europeană ne arată cu degetul 

Potrivit „Evaluării avertizării timpurii referitoare la obiectivele pentru 2025 privind deșeurile municipale și deșeurile de ambalaje” realizate de Comisia Europeană în această vară, în ţara noastră, producția de deșeuri municipale a crescut cu 7,6% în perioada 2016-2020, de la 5,1 milioane de tone în 2016 la 5,5 milioane de tone în 2020. Aceasta corespunde unei cantități de 287 kg/cap de locuitor în 2020, mult sub media UE de 505 kg/cap de locuitor, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea datelor raportate. În ceea ce privește depozitarea, raportul subliniază că România se bazează în continuare foarte mult pe gropile de gunoi, chiar mai mult în 2020 decât în 2016. Reciclarea și incinerarea materialelor sunt limitate, dar au o tendință de creștere, datorată, în special, incinerării deşeurilor în cuptoarele de ciment. Conform directivelor europene, România are obligaţia de a atinge în 2025 obiectivul de reciclare de 65% pentru deșeurile de ambalaje, precum și obiectivele de reciclare a deșeurilor de ambalaje specifice materialelor (50% la plastic; 25% la lemn; 70% la metale feroase; 50% la aluminiu; 70% la sticlă; 75% la ambalajele din hârtie și carton). Concluzia raportului Comisiei Europene este că România este țară aflată în situația de risc de a nu-și îndeplini obligațiile de colectare și reciclare pentru 2025.

În ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, aici lucrurile stau foarte rău, la nivel naţional procentul mediu de colectare fiind de sub 3%. Cu excepţia câtorva oraşe care au reuşit să atingă procente semnificative, chiar şi peste 30%, majoritatea administraţiilor locale nu au cu ce se lăuda. Cantitatea de deşeuri generată anual de România este de circa 5 milioane de tone. 

 

A venit nota de plată 

Depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi este o metodă a cărei utilizare UE și-a propus să o reducă puternic până în 2035. Sunt deja state care au reușit să o elimine, dar România continuă să depoziteze în aceste gropi peste jumătate din deșeurile municipale. Mai mult, în țara noastră încă există 31 de gropi neconforme care ar fi trebuit deja închise, potrivit angajamentelor asumate la intrarea în UE. În 2007, la momentul integrării în blocul comunitar, în România funcționau 68 de gropi neconforme, iar în peste 16 ani am reușit să închidem doar 37 dintre ele, deși acest lucru trebuia făcut până în 2009. Ulterior am mai primit o perioadă de grație până în 2017, dar nici acest termen nu l-am respectat. Exasperată de indiferența autorităților de la București în rezolvarea problemei, Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement la adresa țării noastre și ne-a trimis de mai multe ori în fața Curții de Justiției a UE. Recent, de aici ne-a venit nota de plată: o amendă de 1,5 milioane de euro și penalități zilnice de 600 de euro pentru fiecare groapă neînchisă, ceea ce înseamnă o plată zilnică de 18.600 de euro. 

 

Sistemul Garanţie-Returnare, un pas înainte

Pe 30 noiembrie a intrat în vigoare Sistemul de Garanție-Returnare (SGR). Încă din primul an de funcționare a sistemului, care va fi al doilea cel mai mare din Europa, după cel implementat deja în Germania, se speră colectarea și reciclarea a circa șapte miliarde de doze anual. SGR reprezintă un sistem prin care românii vor plăti o garanție de 0,5 lei atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase în ambalaje cu volum între 0,1 - 3 litri) de la un comerciant. Ulterior, după golirea ambalajului, ei vor trebui să-l ducă într-unul din punctele de returnare organizate de comercianţi pentru a primi valoarea garanţiei plătite iniţial, sub forma unui voucher cu care vor putea achiziționa diverse produse alimentare. 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri