Inflația alimentară a scăzut, iar prețurile alimentelor au rămas relativ stabile în ultimele luni pentru majoritatea produselor, deși sunt în medie cu 32% mai mari față de 2020. De la ediția de primăvară a perspectivei pe termen scurt, condițiile meteorologice nefavorabile s-au dovedit a fi mai frecvente și mai dăunătoare, afectând producția și nivelurile de calitate ale culturilor majore.
Recolta de cereale, afectată puternic
Producția de cereale din UE pentru 2024/2025 este estimată la 260,9 milioane de tone, cu aproximativ 7% sub media pe 5 ani, ceea ce reprezintă cea mai scăzută producție din ultimul deceniu. Acest lucru este cauzat de condițiile meteorologice nefavorabile care afectează recoltele și, parțial, de o reducere a suprafeței cultivate din cauza ploii excesive care perturbă plantarea. Cele mai afectate culturi sunt grâul moale și porumbul, în timp ce producția de ovăz, orz și grâu dur este estimată să crească.
Producția românească de grâu: mai mică, dar mai bună
România a înregistrat o producție totală de grâu de aproximativ 9,8 milioane de tone, în condițiile unei suprafețe însămânțate de 2,23 milioane de hectare. Media la hectar a fost de 4,46 tone, sub media anului 2023 de 5.000 tone. În schimb, calitatea grâului în anul 2024 este mai bună decât anul trecut, înregistrând un raport de 70% panificație cu 30% furaj, față de 2023, când s-a înregistrat un raport de 60% panificație cu 40% furaj.
6,45 miliarde de euro au reprezentat importurile de mâncare ale României în primele șapte luni din 2024, cu aproape 40% mai mult decât a exportat, arată INS. Ponderea importurilor de alimente în totalul importurilor României (72,6 miliarde de euro) în primele șapte luni din 2024) a fost de 8,9%, în creștere față de anii trecuți
Cantitățile de carne de vită și porc scad în UE, cea de pasăre în creștere
Ajustarea structurală continuă conduce la o scădere în 2025 a producției de carne de vită din UE cu 1%, după ce consumul pe cap de locuitor în blocul comunitar a scăzut cu 1,7% în 2024, ajungând la 9,6 kg. Și producția de carne de porc se anticipează că va scădea ușor, cu 0,5% în 2024 și cu 0,2% în 2025, în condițiile în care focarele de pestă porcină africană rămân un risc pentru producție. Tabloul este mixt în sectorul cărnii de porc din UE, producția unor țări redresându-se, în timp ce altele se confruntă cu deficite de producție. Exporturile UE sunt mai puțin competitive, iar cererea din China este în scădere. Pentru 2025, consumul UE pe cap de locuitor este de așteptat să se stabilizeze la 30,9 kg, în timp ce prețurile mai puțin competitive ale cărnii de porc din UE fac din exporturile către piața globală o adevărată provocare. În schimb, sectorul păsărilor de curte din UE înregistrează perspective de piață destul de bune în 2024, cu o creștere de 4% a producției și o creștere de 3% a exporturilor. Se preconizează că această tendință ascendentă va continua în 2025, iar consumul UE de păsări pe cap de locuitor va ajunge la 25,2 kg.
Carnea de porc, cel mai importat produs alimentar în România
Carnea de porc este pe primul loc în topul produselor alimentare importate de România. Astfel, noi am importat în prima jumătate a anului carne de porc în valoare de peste 500 milioane de euro și am exportat de doar 1,2 milioane de euro, potrivit datelor INS. În 2022, deficitul comercial în privința cărnii de porc a fost de 830 de milioane de euro, dar el a depășit un miliard de euro în 2023, an în care exporturile au fost de doar 3 milioane de euro, mai arată statisticile INS. În ultimii ani, sectorul de creștere și îngrășare a porcilor a fost puternic lovit de pesta porcină africană, fiind sacrificați peste un milion de porci, fiind afectate și efectivele de matcă.
Cantitățile de lapte și produse lactate, în creștere
Se estimează că aprovizionarea cu lapte a UE va crește marginal în 2025. Presupunând condiții meteorologice normale, scăderea continuă a efectivului de lapte (-0,7%) este de așteptat să fie contrabalansată de creșterea producției de lapte (+1%). Producția de brânză din UE ar putea crește în continuare în 2025, iar exporturile de brânză ar putea fi favorizate de prețuri competitive. Cu toate acestea, redresarea cererii consumatorilor de produse lactate, în general, rămâne prudentă și mixtă între diferitele produse lactate. Prețul untului a crescut semnificativ în 2024, determinat de oferta redusă și cererea stabilă.
Avem potențial, dar noi importăm la greu brânză și caș
Ultimele date publicate de INS arată că în primele șapte luni ale acestui an importurile de brânză și caș sunt în top, ele plasându-se imediat după importurile de carne de porc în ceea ce privește deficitul comercial. România a importat astfel de produse de peste 215 milioane de euro și a exportat de doar 53 milioane de euro. De asemenea, produsele de patiserie și brutărie continuă să domine importurile alimentare ale României, în condițiile în care importurile au fost de 324 milioane de euro, iar exporturile de 179 milioane de euro, ceea ce a însemnat un deficit comercial de 145 milioane de euro cu aceste produse.
Culturile oleaginoase, în scădere cu 8%
Producția de semințe oleaginoase din UE în 2024/2025 este estimată la 29,7 milioane de tone (-8% anual), din cauza unei reduceri a suprafeței de rapiță și a condițiilor meteorologice nefavorabile care afectează floarea-soarelui. În schimb, producția de boabe de soia este de așteptat să crească cu 8% (+13% peste media pe 5 ani), reflectând o creștere a suprafeței cultivate cu boabe de soia (+11% față de 2023).
Consumul de uleiuri vegetale din UE continuă să urmeze o tendință de scădere (-14%, sub media pe 5 ani), deoarece utilizarea uleiului de palmier își continuă tendința de scădere, ceea ce duce la reducerea importurilor, în timp ce exporturile rămân stabile.
Prețurile record umflă producția de zahăr
Producția de zahăr din UE pentru 2024/25 este estimată la 16,6 milioane de tone, în creștere cu un milion de tone față de 2023/24. Această creștere este determinată de o creștere a suprafeței cultivate cu sfeclă de zahăr, la rândul său determinată de prețurile record ale zahărului, care ar putea determina fermierii să treacă de la alte culturi arabile la sfecla de zahăr. Exporturile de zahăr sunt de așteptat să atingă 1,8 milioane de tone, cel mai ridicat nivel din 2018/19, în timp ce importurile vor scădea sub 1,3 milioane de tone pentru prima dată. Consumul este estimat a fi în concordanță cu sezonul precedent, în timp ce stocurile sunt de așteptat să crească (+10%).
Noi suntem dependenți de importul de zahăr
România a importat în 2023 zahăr de peste 360 milioane de euro, valoare care a avut o dublare faţă de 2019, în timp ce exporturile s-au ridicat la doar 101 milioane de euro. În condițiile în care fabricile de zahăr au fost închise rând pe rând, românii au ajuns să-și acopere necesarul de zahăr în proporție de 90% din import.
Se estimează scăderea prețului la uleiul de măsline
În 2024/2025, producția de ulei de măsline este de așteptat să revină la niveluri medii de 2 milioane de tone, după doi ani cu producție scăzută și prețuri record. Pe măsură ce disponibilitatea crește, prețurile ar trebui să scadă treptat și consumul să crească, favorizând, totodată, și exporturile. Cu toate acestea, sectorul se confruntă în continuare cu incertitudinea cu privire la cât de repede se vor adapta prețurile la o disponibilitate crescută și la modul în care consumatorii vor reacționa după ce și-au schimbat obiceiurile de consum din cauza prețurilor ridicate din ultima perioadă.
Producția de vin, tot mai mică
Producția de vin din UE în 2024/2025 este de așteptat să scadă ușor (-1%) și să rămână cu aproximativ 7% sub nivelul mediu din ultimii 5 ani, în timp ce consumul își continuă tendința de scădere. Exporturile de vin sunt, de asemenea, în scădere. Recunoscând aceste dificultăți, Comisia a lansat în iulie 2024 un grup de lucru pentru politica vitivinicolă pentru a aborda provocările cu care se confruntă sectorul și a explora soluții posibile. În ceea ce privește marii producători de vin din UE, în Spania se anticipează o redresare a producției și revenirea la media ultimilor 5 ani, în Franța recolta este de așteptat să fie mai mică decât anul trecut în majoritatea regiunilor viticole, în principal din cauza infecțiilor fungice după vremea umedă, dar și a episoadelor de grindină din primăvară, în Italia ar urma să crească, fiind peste media ultimilor 5 ani, iar în Portugalia se anticipează scăderea producției. Consumul intern de vin al UE este de așteptat să își continue tendința de scădere, scăzând cu aproximativ 3% atât în 2023/24, cât și în 2024/25, ca urmare a schimbărilor demografice și societale.
Producția de roșii crește, consumatorii, sensibili la preț
Producția de roșii este de așteptat să crească pentru al doilea an consecutiv, de această dată crescând cu 3%, până la 17,3 milioane de tone și cu 2% față de media pe 5 ani, în principal datorită unei creșterea segmentului de procesare. Partea din producția de tomate destinată procesării (aproximativ 63% din producția totală) este de așteptat să crească cu 4% până la 11,0 milioane de tone. Producția UE pentru consum proaspăt este, de asemenea, de așteptat să crească ușor și să atingă 6,4 milioane de tone (+1% an, dar -5% față de media pe 5 ani). Se anticipează că o ofertă mai mare de roșii procesate va crește consumul pe cap de locuitor la 21,7 kg (+4% an și cu 18% peste media pe 5 ani). Consumul UE de roșii proaspete pe cap de locuitor se estimează că va rămâne relativ stabil (15 kg, +1% an și cu 3% sub media pe 5 ani). Cu toate acestea, consumatorii rămân sensibili la nivelurile prețurilor cu amănuntul.
Programul Tomata nu ține pasul cu importurile de roșii
Deși începând cu anul 2017, România a alocat de la bugetul de stat peste un miliard de lei (peste 200 de milioane de euro) pentru a sprijinii producătorii de roșii în spații închise, importurile de roșii au continuat să crească. Cele mai multe provin din Turcia, țara noastră fiind cel mai mare importator european de roșii turcești. Din octombrie 2023 până în aprilie 2024, România a importat 50.000 de tone de roșii din Turcia, cât în tot anul agricol 2019-2020 (octombrie – septembrie), arată datele Comisiei Europene. După cum arată statistica, importurile de roșii proaspete și prelucrate vor bate în acest an comercial (1 octombrie 2023 - 30 septembrie 2024 toate recordurile. Numai în perioada 10 octombrie 2023 - 6 iunie 2024 România a importat o cantitate de 65.720 de tone de roșii proaspete și procesate în valoare de 90 de milioane de euro, depășind deja valoarea importurilor pe întregul an comercial 2022-2023. Principalul furnizor a fost Turcia, de unde am adus 55.770 de tone, în special roșii proaspete, pentru care am plătit 72,93 de milioane de euro.
Recoltele scăzute pun presiune pe piața îngrășămintelor
Piața îngrășămintelor din UE se stabilizează treptat, fluxurile comerciale revenind la normal, iar producția internă dă semne de redresare. Cu toate acestea, accesibilitatea prețurilor rămâne o preocupare pentru fermieri, în primul rând din cauza scăderii prețurilor de vânzare ale producțiilor agricole. Recoltele mai scăzute în diferite regiuni ale Europei în 2024 ar putea cauza probleme de flux de numerar pentru fermieri, ceea ce poate afecta achizițiile de îngrășăminte în primăvara anului 2025.
Importurile românești de îngrășăminte au sărit de un milion de tone
Statistica arată că producția locală de îngrășăminte este mult inferioară cererii în România. Prețul mare al gazului și-a pus amprenta asupra acestui sector, iar combinatul Azomureș a fost obligat să-și sisteze activitatea de mai multe ori în ultimii ani. În urmă cu 30 de ani, în România funcționau 11 combinate de îngrășăminte chimice care produceau 2,5 milioane de tone. Astăzi mai funcționează unul, combinatul Azomureș, iar România s-a transformat într-un importator de îngrășăminte. În timp ce investițiile în această industrie vitală agriculturii de astăzi lipsesc, România a importat în prima jumătate a anului 659.000 de tone de îngrășăminte din țări precum Egipt, Turcia, Algeria, Israel, China, Laos, Ucraina, Moldova, Norvegia și, nu în ultimul rând, din Federația Rusă, arată datele Direcţia Generale Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene. La nouă luni, importurile au ajuns deja la un milion de tone de îngrășăminte, față de circa 1,4 milioane importate în tot anul 2023 și 1,9 milioane de tone în 2022.
Producția de portocale se redresează
Producția totală de portocale din UE în 2024/25 este de așteptat să se redreseze de la minimele deceniului din sezonul 2023/24 și să atingă 6,1 milioane de tone (+10% de la an la an). Acest lucru se datorează creșterii așteptate a producției în Spania, cea mai mare țară producătoare de portocale din UE, în principal din cauza factorilor climatici mai favorabili. Producția în Italia este, de asemenea, de așteptat să crească, iar în Portugalia ar trebui să revină după declinul drastic din 2023, mai scrie Comisia Europeană în raportul său privind perspectivele agricole pe termen scurt.