Această decizie vine într-un moment deosebit de dificil pentru Franța, unde atât extrema stângă, cât și extrema dreaptă acumulează promisiuni de cheltuieli înainte de sondajele anticipate declanșate de înfrângerea zdrobitoare a președintelui Emmanuel Macron în alegerile europene, potrivit AFP.
Va fi prima dată când Bruxelles-ul mustră națiunile de când UE a suspendat regulile după pandemie și criza energetică declanșată de războiul din Ucraina, în timp ce statele au sprijinit întreprinderile și gospodăriile cu bani publici.
UE a petrecut doi ani revizuind normele bugetare pentru a le face mai ușor de aplicat și pentru a oferi o marjă de manevră mai mare pentru investiții în domenii critice precum apărarea.
Dar rămân două obiective sacre: datoria unui stat nu trebuie să depășească 60% din producția națională, iar deficitul public - diferența dintre veniturile și cheltuielile publice - nu trebuie să depășească trei procente.
Comisia Europeană va publica miercuri evaluări ale bugetelor și economiilor celor 27 de state membre ale UE și va sublinia probabil că aproximativ 10 țări, printre care Belgia, Franța și Italia, au deficite mai mari de trei procente.
Executivul UE a amenințat că va lansa proceduri de deficit excesiv, care declanșează un proces ce obligă o țară cu datorii excesive să negocieze un plan cu Bruxelles-ul pentru a reveni pe calea cea bună.
O astfel de măsură ar avea nevoie de aprobarea miniștrilor de finanțe ai UE în luna iulie.
În teorie, țările care nu reușesc să remedieze situația pot fi sancționate cu amenzi de 0,1% din produsul intern brut (PIB) pe an, până când se iau măsuri pentru remedierea încălcării.
În practică, însă, Comisia nu a mers niciodată atât de departe încât să aplice amenzi, de teamă că ar putea avea consecințe politice nedorite și ar putea afecta economia unui stat.
Țările UE cu cele mai mari rate ale deficitului în PIB anul trecut sunt Italia (7,4%), Ungaria (6,7%), România (6,6%), Franța (5,5%) și Polonia (5,1%).
Acestea se vor confrunta „probabil" cu procedurile de deficit excesiv, alături de Slovacia, Malta și Belgia, care au, de asemenea, deficite de peste trei procente, potrivit lui Andreas Eisl, expert la Institutul Jacques Delors.
Situația este complicată pentru alte trei țări, a spus Eisl. Spania și Cehia au depășit limita de trei procente în 2023, dar ar trebui să revină în linie în acest an.
Între timp, raportul deficit-PIB al Estoniei este de peste trei procente, dar datoria sa este de aproximativ 20% din PIB, semnificativ sub limita de 60%.
Comisia va analiza datele statelor în 2023, dar „va lua în considerare și evoluțiile așteptate pentru 2024 și ulterior", a declarat expertul pentru AFP.
Statele membre trebuie să trimită planurile lor de cheltuieli multianuale până în octombrie pentru a fi analizate de UE, iar comisia își va publica apoi recomandările în noiembrie.
Conform noilor reguli, țările cu un deficit excesiv trebuie să îl reducă cu 0,5 puncte în fiecare an, ceea ce ar necesita un efort masiv într-un moment în care statele trebuie să investească bani în tranziția ecologică și digitală, precum și în apărare.
Adoptate în 1997, înainte de sosirea monedei unice în 1999, regulile cunoscute sub numele de Pactul de stabilitate și de creștere încearcă să prevină politicile bugetare laxe - o preocupare a Germaniei - prin stabilirea obiectivului strict al conturilor echilibrate.
(sursa: Mediafax)