Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie UE ne prevestește șomaj și tăieri de salarii

UE ne prevestește șomaj și tăieri de salarii

de Valentin Gros    |   

Prognoza de primăvară a Comisiei Europene anunță vremuri grele pentru români. Cifrele cuprinse în document ar conduce la tăieri de salarii, închideri de firme și escaladarea șomajului. Experiența crizei anterioare, care a izbucnit în 2008, ne avertizează că trebuie să ne așteptăm la măsuri dure. Datoria statului poate ajunge la cel mai mare nivel din perioada postdecembristă. Analiștii economici spun însă că dezastrul poate fi evitat, prin decizii guvernamentale care să echilibreze veniturile și cheltuielile bugetare.

 

Executivul de la Bruxelles estimează pentru țara noastră, în cel mai recent raport, un deficit bugetar de 9,2% în 2020 și 11,4% în 2021. Dacă aceste previziuni se vor adeveri, România va fi singurul stat membru cu o creștere a nivelului, anul viitor față de anul acesta. Totodată, cota prognozată pentru anul viitor ar fi cea mai mare pe care am înregistrat-o după aderarea din 2007 și cea mai mare din Uniunea Europeană după 2011, an în care Irlanda a raportat 12,8%.

Pericolul prăbușirii financiare

Cu un asemenea deficit uriaș, s-ar pune „o problemă tot mai mare în ce privește finanțarea, poate chiar am ajunge să nu mai facem față cheltuielilor bugetare, adică salarii, pensii, nici nu mai discutăm de investiții”, a declarat pentru Jurnalul economistul Aurelian Dochia. O altă direcție în care ne-am îndrepta ar fi „creșterea fiscalității, ca măsură care să aducă mai multe venituri la buget”, spune Dochia. Acesta crede însă că „în perioadele de criză nu este indicat să procedezi la mărirea taxelor”, pentru că efectele asupra mediului privat s-ar dovedi extrem de nocive. Astfel, presați de înăsprirea fiscalității, antreprenorii ar fi nevoiți să taie salarii, să concedieze angajați sau chiar să închidă afaceri.

Pensiile, călcâiul lui Ahile

Totuși, potrivit analistului, cifrele Comisiei Europene „nu sunt bătute în cuie”, iar nivelul deficitului „va depinde de decizia cea mai evidentă” aflată la îndemâna guvernanților. „Majorarea pensiilor cu 40%, măsură prevăzută pentru luna septembrie 2020, mi se pare imposibilă”, a spus Aurelian Dochia. El apreciază faptul că în această privință „se discută variante pentru eșalonarea creșterii, pe un an sau chiar mai mult”. În opinia economistului, se impun și „măsuri pentru controlul altor tipuri de cheltuieli bugetare”, având în vedere că „personalul bugetar este supradimensionat”, astfel că „trebuie făcut ceva la acest capitol”.

2009, anul căderilor

Cel mai mare deficit bugetar al României în intervalul postaderare a fost înregistrat în 2009, când nivelul a fost de 9,1%. Criza financiară mondială care a izbucnit în 2008 își făcuse resimțite efectele. În 2009, cursul oficial mediu la Banca Națională a României (BNR) a fost de 4,2373 lei pentru un euro, vizibil peste media anului precedent, de 3,6827 lei/euro. Pentru comparație, euro era cotat ieri la 4,8242 lei. Rata șomajului în 2009 a fost de 6,9%, mult mai mare decât anul trecut, când indicatorul s-a situat la 3,9%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). De asemenea, rata inflației era de 5,6%, față de 3,9% în 2019.

Atentat la buzunarele românilor

Tot în 2009, Produsul Intern Brut (PIB) a suferit un declin record, de 5,5%. Anul trecut am raportat o creștere economică de 4,1%. Ca măsură postcriză, Executivul condus de Emil Boc a decis în 2010 diminuarea salariilor personalului bugetar cu 25%. Au fost contractate și o serie de împrumuturi care într-o perioadă de numai patru ani, au majorat datoria guvernamentală de la 16,5 miliarde de euro în 2008 la 49,4 miliarde de euro în 2012, sau de la 12,3% din PIB la 37% din PIB, după cum arată datele Eurostat. Anul trecut, datoria guvernamentală a fost de 35,1% din PIB.

Record negru pentru epoca de după 1990

CE ne prognozează scădere economică de 6% în 2020 și un avans de 4,3% în 2021. În aceste condiții și pe fondul agravării deficitului bugetar, rata șomajului urmează să urce cu 2,6 puncte procentuale în 2020 față de anul trecut, până la 6,5%, după care să se atenueze la 5,4% în 2020. Datoria guvernamentală este așteptată să avanseze anul acesta cu 7,5 pp, până la 42,6% din PIB (cel mai mare nivel de după 1990), apoi să coboare ușor anul viitor, la 42,5% din PIB. Vești bune avem însă în ce privește inflația, care va coborî, conform estimărilor, cu 1,4 pp anul acesta, la 2,5%, după care va urca la 3,1% în 2020. De asemenea, deficitul de cont curent (diferența dintre importuri și exporturi) va scădea de la 4,6% din PIB în 2019 la 3,3% și 3,4% din PIB în 2020 și respectiv 2021.

21 de euro, până la 327 de euro, a fost scăderea salariului mediu net în 2009 față de anul precedent

Prognoza Comisiei Europene din primăvara 2020 poate fi descărcată aici

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri