Jurnalul.ro Ştiri Externe UE, presată să aleagă între SUA și China

UE, presată să aleagă între SUA și China

de Şerban Mihăilă    |   

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a cerut blocului comunitar să adopte „o strategie mult mai robustă” față de Beijing, remarcând, în același timp, că „sfârșitul sistemului condus de americani” și ascensiunea continuă a Chinei „au loc chiar acum, în fața noastră”, într-un moment în care există numeroase semne că Asia ia locul SUA în poziția de centru al puterii globale. Borrell spune că pandemia de coronavirus presează UE să-și aleagă taberele.

 

„Analiștii vorbesc de multă vreme despre sfârșitul sistemului condus de americani și sosirea unui secol asiatic. Acest lucru se întâmplă chiar acum, în fața noastră!”, a mărturisit Josep Borrell, în fața unui grup de diplomați germani. Șeful diplomației europene a adăugat că pandemia de coronavirus poate fi considerată un punct de răscruce, iar UE este supusă „unei puternice presiuni pentru a-și alege taberele”.

Într-o afirmație ce pare să indice faptul că blocul comunitar pregătește o schimbare spre o atitudine mult mai independentă și agresivă față de China, Borrell a precizat: „UE ar trebui să-și urmărească mai mult propriile interese și valori și să evite să fie folosită drept instrument de unii sau alții”.

„Avem nevoie de o strategie mult mai robustă față de China, ceea ce implică relații mai bune cu democrațiile din Asia”, a adăugat el. Până acum, UE s-a dovedit reticentă față de un eventual sprijin acordat președintelui Trump, în confruntarea deschisă avută de acesta cu regimul de la Beijing, dar atacul Chinei asupra independenței Hong Kong-ului, intențiile crescânde ale diplomației chineze de a-i susține pe populiștii europeni și refuzul de a-și deschide piețele au dus la o schimbare de percepție în rândul europenilor, susțin analiști citați de „The Guardian”.

Recent, Comisarul european pentru Competiție, Margrethe Vestager, unul dintre actorii-cheie în trasarea viitorului relațiilor dintre Beijing și Bruxelles, a declarat că legăturile dintre Europa și China sunt „lipsite de reciprocitate”. O serie de oameni politici din Franța și Germania au devenit tot mai vocali contra Chinei, considerând că aceasta a adoptat o strategie cu care îi creditaseră până acum pe ruși, prin încercările de a-i diviza pe europeni printr-o serie de dezinformări, precum și prin susținerea populiștilor de dreapta din UE. Până acum, susțin analiști citați de publicația britanică, chinezii s-au ascuns în spatele suspiciunilor puternice avute de europeni față de atacurile evidente ale rușilor la unitatea europeană.

Mai mult, China a contribuit la revenirea economică a Europei, în perioada 2007-2008, după criza financiară mondială. Beijing-ul nu s-a alăturat corului de simpatizanți ai Brexit-ului și nici nu a sprijinit pe față agresiunile Rusiei asupra Ucrainei. Nu în ultimul rând, dorința naturală a UE de a adopta o strategie mai dură față de China s-a izbit de repulsia multor lideri europeni față de Donald Trump, precum și din cauza războiului comercial declarat blocului european de către președintele SUA. În 2019 însă, frustrați de dificultățile de a pătrunde pe piața chineză și alarmați de direcția naționalistă aleasă de Beijing, europenii au schimbat macazul, iar UE a catalogat oficial China drept „un rival sistemic”.

Concomitent, din cauza încetinirii ritmului de creștere al economiei chineze, proiectele economice și, în general, „romantismul” evident dintre unii membri ai UE și China s-au estompat. Modul lipsit de transparență în care China a tratat problema noului coronavirus și suspiciunile care planează asupra rolului jucat de această țară în propagarea COVID-19 par să fi schimbat însă radical părerea opiniei publice europene față de „politica de generozitate” jucată ani de-a rândul de Beijing.

 

Distanțare, dar cum?

Nimeni nu știe exact cum se va produce concret distanțarea UE față de China. Deocamdată, după cum remarca însuși Borrell, toate proviziile europene de paracetamol provin din China, iar multe state europene au încheiat contracte individuale pentru tehnologie 5G cu „Huawei” și mai au și alte proiecte economice de anvergură cu chinezii în derulare. În aceste condiții, Franța, Germania, Italia și Spania au început deja să-și facă un inventar pentru a vedea în ce măsură depind de China și cum și-ar putea recâștiga independența.


 

„Avem nevoie de o strategie mult mai robustă față de China, ceea ce implică relații mai bune cu democrațiile din Asia”.

Josep Borrell

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri