Evenimentul este prilejuit de decernarea Premiului Mirada Internacional celor doi cineași, la Festivalul Filmului de la Madrid, de către Platforma Noilor Regizori, și va fi prezentat, la București, în ziua de 10 mai, ora 19.00, în debutul ciclului cinematografic, de E.S. José Guillermo Ordorica Robles, Ambasadorul Statelor Unite Mexicane în România și Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București.
Premiul Mirada Internacional reprezintă recunoașterea, de către Platforma Noilor Regizori, a unui cineast străin a cărui carieră profesională și viziune asupra lumii au devenit un exemplu decisiv pentru noii cineaști, profesioniști din medii diferite și cu concepții cinematografice divergente, care realizează un demers cinematografic complet și stimulativ pentru cei aflați la început de drum. În acest an, pentru prima dată, Premiul Mirada Internacional și-a mutat atenția de la cinematografia europeană la cinematografia latino-americană, chiar mai strâns legată de cea spaniolă.
Cele patru filme alese pentru această ocazie vor rula în serile de marți, în versiunea originală spaniolă, cu subtitrare, la sediul Institutului Cervantes (Bd. Regina Elisabeta, 38, sala Auditorium), după cum urmează:
10 mai, ora 19.00 | El evangelio de las maravillas / Evanghelia minunilor (1998)
17 mai, ora 19.00 | Así es la vida / Așa-i viața (2000)
24 mai, ora 19.00 | Las razones del corazón / Rațiunile inimii (2011)
31 mai, ora 19.00 | La calle de la amargura / Strada amărăciunii (2015)
Scenarista Paz Alicia Garciadiego s-a născut la 4 septembrie 1949 în Ciudad de Mexico. A copilărit în Colonia Juárez din capitala Mexicului și a fost atrasă încă de la o vârstă fragedă de poveștile de toate felurile, în special de literatura mexicană din timpul revoluției, datorită mamei și bunicii sale. De asemenea, era pasionată de poveștile cinematografice și vizita adesea cinematograful El Parisiana, unde a văzut unele dintre cele mai importante filme ale timpului său. A studiat literatură spaniolă și studii latino-americane la Facultatea de Filosofie și Litere a UNAM, apoi s-a căsătorit cu Arturo Ripstein, cu care a lucrat cot la cot în mai multe proiecte. În 1986 a scris primul său scenariu de film pentru lungmetrajul El imperio de la fortuna (1985), cu care va începe o carieră de excepție. A câștigat Leul de Aur pentru cel mai bun scenariu pentru filmul Profundo carmesí / Purpuriu profund (1996) la Festivalul de Film de la Veneția și Premiul pentru cel mai bun scenariu inedit pentru El coronel no tiene quien le escriba / Colonelului n-are cine să-i scrie (1999) la Festivalul Internațional al Noului Cinema Latino-American din Havana, Cuba. Cea mai recentă lucrare a sa este scenariul pentru filmul La calle de la amargura / Strada amărăciunii (2015), regizat de Ripstein.
Regizorul Arturo Ripstein s-a născut la 13 decembrie 1943, în Ciudad de Mexico, într-o familie de evrei. Este mexican prin naștere, naturalizat spaniol din iunie 2003. Fiu al producătorului Alfredo Ripstein Jr., a fost în contact cu lumea cinematografiei încă de la o vârstă fragedă. La vârsta de cincisprezece ani l-a descoperit pe Luis Buñuel pe platoul de filmare al filmului Nazarín (1958), cu care a dezvoltat o strânsa legatură maestru-discipol. În 1997, a devenit al doilea cineast care a câștigat Premiul Național pentru Științe și Arte în domeniul artelor plastice, primul fiind Luis Buñuel. Buñuel l-a invitat pe Ripstein să participe, ca asistent de producție, la filmările pentru El ángel exterminador / Îngerul exterminator (1962). La vârsta de 21 de ani, a debutat ca regizor în filmul Tiempo de morir / Vremuri de murit (1965); tatăl său achiziționase drepturile pentru scenariul, scris de Carlos Fuentes și Gabriel García Márquez, și i-a încredințat regia proiectului. A realizat numeroase filme, precum Los recuerdos del porvenir / Amintiri din viitor (1968), El castillo de la pureza / Castelul purității (1972), El lugar sin límites / Locul fără limite (1977), Cadena perpetua / Închisoare pe viață (1978), Principio y fin / Început și sfârșit (1993), La reina de la noche/ Regina nopții (1994), Profundo carmesí / Purpuriu profund (1996), El evangelio de las maravillas / Evanghelia minunilor (1998) și El coronel no tiene quien le escriba / Colonelului n-are cine să-i scrie (1999). În 1985 a cunoscut-o pe scriitoarea Paz Alicia Garciadiego, care i-a devenit cea mai importantă parteneră și, mai târziu, soția sa. Numele său a căpătat faimă internațională; a fost distins cu mai multe premii, iar țări precum Spania și Franța i-au adus un omagiu prin intermediul unor expoziții și spectacole. Este considerat unul dintre cei mai mari cineaști mexicani din toate timpurile.