Au provocat și, cu siguranță, vor mai provoca multe și drastice comentarii zicerile Ralucăi Prună, ministrul de justiție - mai degrabă, încă titulara acestui portofoliu- din care rezultă că discuția despre drepturi(drepturile omului n.n.) ar fi ,,un lux teoretic’’. Rămâne de lămurit care ar fi argumentele pentru ministra Raluca Prună socotește că își poate susține părerea că un asemenea ,,lux’’ trebuie să fie numai unul de domeniul teoriei, dar nu și unul pragmatic, aplicat, dar este de domeniul evidenței că, pentru tehnocrata ministră, discuția despre drepturile omului este fără rost și trebuie să fie definitiv închisă chiar înainte de a fi început…
Fără pretenția de a face o clasificare a opiniilor critice formulate- al căror numitor comun este ideea că zicerea Ralucăi Prună reprezintă un grav atac la adresa principilor fundamentale ale statului de drept-, consider că Adina Anghelescu-Stancu are perfectă dreptate atunci când pune întrebarea: ,,Cine îl oprește pe premier să ceară revocarea ministrului justiției?’’ După care, tot distinsa noastră colegă de breaslă, pune degetul pe rană:,,Nu vi se pare că Prună e mai tare decât Cioloș? Și dacă e mai tare, cine îi conferă această putere?’’
Dacă ar fi să ne luăm după informațiile la care avem acces, răspunsul ar putea fi lesne dat . Fie și numai dacă ne gândim că Raluca Prună a fost o apropiată colaboratoare a Monicăi Macovei, euro-pârâcioasa de lugubru renume și sursă predilectă de informare la ale cărei servicii au recurs unele reprezentanțe diplomatice acreditate la București. Cu atât mai mult cu cât Raluca Prună însăși a declarat că are ,,afinități de idei’’ cu Monica Macovei, ceea ce nu face decât să întărească supoziția.
Numai că, mai nou, aflăm că s-ar putea ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, Monica Macovei să nu mai reprezinte persoana de o inatacabilă credibilitate în fața înalților diriguitori ai Uniunii Europene. Și asta de vreme ce până și Consiliului Superior al Magistraturii a decis să se adreseze Parlamentului European în legătură cu faptul că respectiva doamnă, având ca funcție de bază pe cea de procuror, a făcut la o emisiune a postului B1 afirmații ,,de natură să aducă o gravă atingere independenței sistemului juridic în ansamblul său’’.
Colac peste pupăză!, mai nou și mai nou, domnul Claude Moraes, președintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, a calificat afirmațiile ministrei Raluca Prună ca fiind,,îngrijorătoare și greșite’’ și ca un semnal că ,,ne deplasăm către un mod de gândire mai autoritarist’’. Ce se va alege cu ,,afilierile de idei ’’ dintre cele două persoane, asta se va vedea și poate nu peste prea multă vreme…
Dincolo de maniera lor diplomatică, elegant-evazivă, de exprimare, afirmațiile domnului Claude Moraes sunt un cert semnal că- mai bine mai târziu decât niciodată!-la anumite nivele și structuri ale Uniunii Europene încep să se schimbe abordările. Ceea ce dovedește că zicala românească despre ,,urciorul care nu merge de multe ori la apă’’ a intrat în patrimoniul spiritual al Europei Unite.
În aceste împrejurări, apare cât se poate de întemeiată întrebarea Adinei Anghelescu- Stancu despre motivele pentru care premierul Dacian Cioloș nu a demis-o pe Raluca Prună din funcția de ministru de justiție. Dar, în mod cu totul deosebit, întrebările privind ascendentul pe care ministra l-ar putea avea în raporturile sale instituționale în fața șefului Executivului, precum și despre sursele posibile ale unui asemenea ascendent.
Întrebări la care, după cum prea bine se cunoaște, destinatarul lor nu a dat nici până acum răspuns. Situație în care nu putem decât să constatăm că, prin totala sa lipsă de reacție, premierul Dacian Cioloș își mai administrează un auto-gol de toată frumusețea. Sau, poate, crede domnia sa că o discuție la obiect și o decizie categorică în legătură cu mentalitatea totalitaristă pe care o exprimă și aceste noi declarați ale Ralucăi Prună nu ar fi decât tot atâtea dovezi ale ,,un lux teoretic’’?
Indiferent de răspunsurile pe care ni le-ar putea da- dacă le va da?!-de azi încolo șeful Executivului,un lucru este deasupra oricărei îndoieli și de aceea nu pot decât să mă raliez unei idei larg împărtășite în spațiul public și anume că rămânerea Ralucăi Prună la conducerea ministerului de justiție este ,,un lux’’ pe care normele și uzanțele statul de drept nu îl mai pot tolera! Chiar dacă este vorba doar despre ,,un lux teoretic’’ sau despre unul ,,la pachet’’ cu un altul, practic…
Așa încât, după tăcerea și espectativa prelungită a premierului,în mod firesc și necesar nu poate urma este decât o moțiune și o decizie care să pună punct final ministeriatului Ralucăi Prună, care se dovedește, pe zi ce trece, a nu fi decât unul ,,cu procură’’ sau, mai rău, ,,sub pseudonim’’, al Monicăi Macovei’’ !