BRUXELLES – Multilateralismul a fost în defensivă în ultimii ani. Într-un context global mai curând multipolar decât multilateral, concurența dintre state pare să prevaleze asupra cooperării în prezent. Cu toate acestea, recentul acord global de reformare a impozitării internaționale a societăților este o dovadă binevenită a faptului că multilateralismul nu este mort.
Dar, pe de altă parte, nici nu este sănătos. Deși globalizarea a continuat în timpul pandemiei de COVID-19, cu toate că a fost mai puțin uniformă decât înainte și în pofida sentimentelor de izolare sporită ale oamenilor, interdependența este din ce în ce mai conflictuală. Chiar și puterea necoercitivă este folosită ca o armă, vaccinurile, datele și standardele tehnologice devenind instrumente ale concurenței politice.
De asemenea, lumea devine din ce în ce mai puțin liberă. Democrația în sine este atacată, în contextul unei lupte ascuțite între discursuri referitoare la care sistem politic și economic poate fi cel mai bun pentru cetățenii săi.
Uniunea Europeană continuă să creadă într-o lume previzibilă a multilateralismului bazat pe norme, a piețelor deschise, a rezultatelor pozitive, precum și a justiției sociale și a solidarității și să acționeze în această direcție. Suntem în continuare convinși că provocările actuale, de la combaterea pandemiei la combaterea schimbărilor climatice, pot fi abordate numai prin cooperare la nivel mondial. Astfel, UE va continua să își asume rolul de lider în revigorarea multilateralismului bazat pe norme, pentru a le arăta cetățenilor noștri beneficiile concrete ale unui concept aparent fad și tehnocratic.
La urma urmei, alternativa la un astfel de angajament multilateral – „să acționăm singuri” – înseamnă un acces redus la vaccinuri, acțiuni insuficiente în domeniul climei, crize de securitate din ce în ce mai puternice, o globalizare insuficient reglementată și creșterea inegalităților la nivel mondial. Nicio țară, nici măcar cea mai mare, nu poate reuși singură. Din toate aceste motive, Italia a introdus pe bună dreptate multilateralismul ca prioritate pe agenda actualei sale președinții G20.
Dar nu este suficient ca UE doar să pună accentul pe prerogativele sale multilaterale. Europa trebuie să demonstreze că acțiunile multilaterale pot aduce rezultate pentru toți dacă fiecare țară investește în ele. Iar noul acord fiscal mondial face exact acest lucru.
Acordul, aprobat la începutul lunii iulie de miniștrii de finanțe ai G20 și susținut de 132 de țări, va stabili o rată minimă de impozitare la nivel mondial de cel puțin 15 % pentru corporațiile multinaționale și va asigura faptul că aceste firme plătesc impozite în țările în care își generează profiturile. Acesta este un pas istoric către o globalizare mai echitabilă și o realizare emblematică a unui multilateralism eficace.
În ultimii ani, guvernele au luat măsuri importante pentru a combate evaziunea fiscală a persoanelor fizice. Potrivit OCDE, schimbul automat de informații fiscale între state a compensat 95 miliarde EUR (112 miliarde USD) ca venituri fiscale suplimentare pentru țările G20 între 2009 și 2019, în timp ce depozitele în paradisuri fiscale au scăzut cu 34 %.
Însă reducerea evitării obligațiilor fiscale de către multinaționale, o problemă mult mai mare, s-a dovedit a fi mai dificilă. În 2018, OCDE a estimat că evitarea obligațiilor fiscale de către multinaționale duce la pierderi de venituri la nivel mondial de 100-240 de miliarde USD în fiecare an, adică 4-10 % din veniturile totale obținute din impozitul pe profit. În plus, actualul sistem internațional de impozitare a societăților a fost conceput cu mai mult de un secol în urmă și este din ce în ce mai puțin corelat cu economia globalizată și digitalizată de astăzi.
UE s-a străduit mult timp să ofere un răspuns global la această provocare. Însă implicarea constructivă a administrației președintelui SUA, Joe Biden, în ultimele șase luni a fost cea care a permis recentele progrese. Acesta a fost un semn frapant și binevenit al revenirii Americii la sprijinirea unei viziuni multilaterale asupra lumii.
Cele 132 de jurisdicții care sprijină în prezent noul acord privind impozitarea societăților reprezintă 90 % din PIB-ul mondial. Și, deși acordul în sine nu va rezolva pe deplin problema evitării obligațiilor fiscale de către întreprinderile multinaționale, acesta reprezintă un pas decisiv înainte. El marchează începutul sfârșitului cursei globale către rate cât mai joase ale impozitului pe profit, o competiție care a avut ca rezultat unii câștigători foarte bogați, dar și miliarde de perdanți, care se văd acum nevoiți să înceapă să își recâștige încrederea în puterea reglementării.
Acordul va conduce la venituri publice mai mari și mai stabile într-un moment în care toate țările trebuie să suporte costurile combaterii pandemiei și să mobilizeze investițiile necesare pentru a face față crizei climatice. Și va asigura o mai mare echitate într-o perioadă de creștere a inegalităților dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.
Mai presus de toate, acordul fiscal recent arată modul în care acțiunile multilaterale pot promova o formă mai echitabilă de globalizare. În prezent, avem nevoie de răspunsuri internaționale la fel de eficace în alte domenii, de la accesul la vaccinuri și criza climatică până la securitatea datelor și standarde tehnologice.
Generațiile viitoare nu ne vor ierta dacă irosim principala lecție a pandemiei: trecem prin această încercare împreună. Avem nevoie de strategii înțelepte și de tactici îndrăznețe pentru a duce la îndeplinire o agendă cu adevărat multilaterală pentru toți.
De Josep Borrell și Paolo Gentiloni
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, este vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru o Europă mai puternică pe plan mondial. Paolo Gentiloni este comisarul UE pentru economie și fost prim-ministru (2016-2018) și ministru al afacerilor externe (2014-2016) al Italiei.
Copyright: Project Syndicate, 2021.
www.project-syndicate.org
Preluare din ClubEconomic.ro