Libanezii sunt astăzi un popor aflat în pericol. Sunt loviți crunt de criza financiară care se adâncește pe zi ce trece, sunt îngenuncheați de criza politică și de corupția la nivel înalt care - împreună - ucid în fașă speranțele de redresare, sunt blocați de criza sanitară și - în plus - explozia din august a aruncat întreaga țară și economie într-un haos greu de limpezit. “Le Monde” consemna recent: „Libanul nu este traversat de o criză, ci de o tornadă care îl declasează în ritm alert prin prăbuşirea puterii de cumpărare, prin concedieri şi lipsă de repere.”
Situația economică din Liban era sumbră cu mult înainte de explozie. Încă înainte de izbucnirea pandemiei Covid-19, Banca Mondială prognoza că 45% dintre libanezi trăiesc sub pragul sărăciei. Astăzi, tot Banca Mondială evaluează că doar explozia din portul Beirut a provocat pagube materiale şi pierderi economice de până la 8 miliarde de dolari. Libanul are nevoie urgent de circa 760 de milioane de dolari pentru a supraviețui în acest an, estimează Banca Mondială, iar nevoile de reconstrucţie pentru anul 2021 se ridică la aproape un miliard și jumătate de dolari.
Explozia a distrus principalul siloz din portul Beirut și a lăsat țara fără rezerve de cereale, în mijlocul unei crize financiare în care mulți libanezi nu își permit să pună mâncare pe masă. Colapsul economic este cauzat de “distrugerea fizică a capitalului, de perturbarea schimburilor comerciale şi de pierderea de venituri bugetare”, arată Banca Mondială. Iar FMI anunța că economia libaneză va cădea cu 12% anul acesta în condițiile unei creșteri masive a prețurilor la alimente, cu o monedă națională prăbușită și cu un impact devastator adus de blocajul impus de Covid-19. În luna martie, Libanul nu a putut să-și plătească datoriile, iar Moody's a redus ratingul de credit al Libanului la cel mai mic rang, la egalitate cu Venezuela - o altă economie în colaps.
Înainte de explozie, moneda libaneză pierduse deja peste 80% din valoarea sa din octombrie 2019. Nivelul datoriilor guvernamentale al națiunii a fost de ani buni printre cele mai ridicate din lume, precum și deficitele de cont curent (diferența dintre importurile de bunuri și servicii și exporturi ale unei țări). Libanul produce puțin și depinde foarte mult de importuri, inclusiv cea mai mare parte a alimentelor sale fiind aduse din străinătate. Odată cu distrugerea portului Beirut și a principalului siloz din țară, care deținea aproximativ 85% din cerealele din Liban, suflul exploziei este resimțit în economia întregii țări. Cu o monedă națională prăbușită, importurile au devenit extrem de scumpe. Prețurile la alimente, de la carne la pâine și legume și fructe, cresc necontenit. Inflația este o lovitură dură pentru pentru o țară în care aproape jumătate din populație se luptă cu insecuritatea alimentară.
Poporul libanez este în pericol, iar țara privește astăzi cu disperare spre comunitatea internațională: salvarea nu mai are cum să vină din plan intern. Fără ajutor internațional, Libanul nu va face față dezastrului pe care îl traversează.