Aseară, în cea de-a șasea zi a Festivalului Internațional George Enescu, melomanii s-au bucurat de nu mai puțin de patru concerte-bijuterie.
La Sala Mare a Palatului, în seria Mari Orchestre ale Lumii, a avut loc al doilea concert susținut de Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin, dirijată de maestrul Vladimir Jurowski. Au participat Corul Filarmonicii „George Enescu”, dirijat de Iosif Ion Prunner și Corul de Copii al Radiodifuziunii Române, dirijat de Răzvan Rădos.
Programul a cuprins: Discorso pentru orchestră - de Georg Katzer, Concertul în re major pentru vioară și orchestră op. 77 – de J. Brahms și Simfonia a III-a în do major op. 21 – de G. Enescu.
Solista serii și invitat-star al Festivalului, la vioară: Julia Fischer - una dintre violonistele de top ale lumii. Artistă versatilă, cunoscută și pentru talentul ei extraordinar de pianist de concert, muziciană de cameră și profesoară de vioară, Julia și-a început studiile muzicale la o vârstă foarte fragedă. Premiul întâi câștigat la ediția din 1995 a Concursului Internațional Yehudi Menuhin a propulsat-o în fruntea topurilor internaționale, iar de atunci a cântat alături de orchestre și dirijori de talie mondială. A susținut turnee în Asia, cu London Philharmonic Orchestra și Vladimir Jurowski și cu Dresden Philharmonic și Michael Sanderling. Printre reperele stagiunii anterioare se numără seria de concerte cu Bayerisches Staatsorchester, cu Kirill Petrenko la pupitru, pe scena Elbphilharmonie din Hamburg, spectacolele de la Carnegie Hall New York și o rezidență cu Orchestra Simfonică Viena și Philippe Jordan.
Julia Fischer a lansat numeroase înregistrări foarte bine primite de critici, mai întâi la casa de discuri Pentatone și apoi la Decca. Revoluționând piața muzicii clasice, și-a lansat propria platformă muzicală, JF CLUB, care oferă înregistrări audio și video exclusive și prezentări ale noilor sale înregistrări. Julia Fischer deține mai multe premii, inclusiv Crucea Federală de Merit, Premiul Gramophone și Premiul German pentru Cultură. Cântă pe viori realizate de Giovanni Battista Guadagnini (1742) și Phillipp Augustin (2018).
Cea de-a șasea zi a Festivalului Internațional George Enescu s-a încheiat cu un concert excepțional la Ateneul Român, din seria Concertele de la miezul nopții.
Maestrul Fabio Biondi și ansamblul Europa Galante au revenit pe scena Festivalului George Enescu cu o operă de Händel văzută rar în sălile de spectacol: Silla - povestea dictatorului roman Lucio Cornelio Silla, o dramă muzicală în trei acte. Criticii vorbesc la superlativ despre abordarea propusă de Biondi - ”o înlănțuire de hituri, dense și cuceritoare”. Iar, dacă ne uităm la distribuție, e de înțeles că acest concert este un regal: mezzosoprana Vivica Genaux (Lepido), contralto Sonia Prina (Silla), soprana Roberta Invernizzi (Flavia), mezzosoprana Silvia Beltrami (Claudio), soprana Sunhae Im (Metella), soprana Francesca Lombardi Mazzulli (Celia), bas Nicolò Donini (Zeul).
A fost o zi de festival densă, cu oferte excepționale pentru toate gusturile. De la muzică contemporană de top, experimentată chiar sub bagheta dirijorală a compozitorului, la concertul unui ansamblu cameral cotat printre acela mai originale ale momentului, prezența unui star mondial al viorii și o reprezentație rară de operă barocă, cu o distribuție strălucitoare.
La Sala Radio a debutat seria Muzica Secolului XXI. Concertul a fost susținut de Orchestra Filarmonicii „Transilvania” din Cluj. Soliste: Karla Haltenwanger la pian și Birgit Erz la vioară, ambele făcând parte din Trio Boulanger – unul dintre cele mai în vogă ansambluri mondiale camerale ale momentului.
Concertul de la Sala Radio a fost un eveniment rar, în care cei dornici să descopere ce se mai compune în muzică în zilele noastre au avut prilejul să asculte o serie de compoziții semnate de Lera Auerbach și dirijate de compozitoarea însăși.
Născută în 1973, într-un orășel rus din vecinătatea Siberiei, compozitoarea, dirijoarea și pianista ruso-americană Lera Auerbach este una dintre cele mai căutate și captivante voci creative de la ora actuală. ”M-am născut să fac asta, să lucrez în domeniul artei…”, mărturisește artista, al cărei stil inteligent și emoțional i-a permis să creeze contacte pline de sens cu o audiență foarte diversă din toată lumea. A evoluat pe cele mai apreciate scene internaționale, cum ar fi New York Lincoln Center, Kennedy Center din Washington DC., Teatrul Stanislavski din Moscova, Teatrul de Stat din Hamburg, Semperoper din Dresda și Musikverein Viena. A colaborat cu mulți dintre marii artiști în viață, inclusiv coregrafii John Neumeier, Aszure Barton, Goyo Montero, Reginaldo Oliveira, Terence Kohler, Sol León, Paul Lightfoot și Tim Plegge; violoniștii Gidon Kremer, Leonidas Kavakos, Daniel Hope, Hilary Hahn, Vadim Gluzman, Vadim Repin, Julian Rachlin, Nadja Salerno-Sonnenberg și Dmitry Sitkovetsky; violista Kim Kashkashian; violonceliștii Alisa Weilerstein, Gautier Capuçon, Alban Gerhardt, David Finckel, Joshua Roman, Clive Greensmith, David Geringas, Ani Aznavoorian și Narek Hakhnazaryan, cu ansambluri camerale precum Artemis, Borromeo, Chamber Music Society al Lincoln Center, dar și cu dirijorii Charles Dutoit, Christoph Eschenbach, Andris Nelsons, Vladimir Jurowski, Vladimir Fedoseyev, Alan Gilbert, Neeme Järvi, Vladimir Spivakov, Osmo Vänskä, Andrey Boreyko și mulți alții. Lera Auerbach este la fel de prolifică și în literatură și arte vizuale și încorporează aceste forme de expresie în procesul ei creativ profesional, exprimând ideile vizual, în cuvinte și prin muzică în același timp. A publicat trei volume de poezie și un volum de proză - „Excess of Being”. În plus, arta sa vizuală este expusă în galerii din lumea întreagă.
A urmat seria Recitaluri și concerte camerale, pe scena Ateneului Român, unde a evoluat Orchestra de Cameră Pelléas, sub bagheta dirijorului Benjamin Levy. La vioară, Tasmin Little.
Orchestra de Cameră Pelléas și-a construit o faimă internațională prin prestațiile mereu la cele mai înalte cote de excelență și prin formula democratică și independentă prin care este gestionat de o comisie de muzicieni. Artiștii care fac parte din ansamblu evidențiază ori de câte ori au prilejul că marea lor motivație și energie vine din bucuria de a cânta. Ceea ce se vede și este transmis audienței, ori de câte ori sunt pe scenă. Un ansamblu îndreptat către noi descoperiri care readuce în atenția publică un repertoriu francez din secolele XIX și XX, adesea uitat.
Programul concertului Orchestrei de Cameră Pelléas a inclus: Sarabandă - de C. Debussy, Sonata a III-a pentru pian și vioară – de G. Enescu, Tzigane – de M. Ravel, Bourrée Fantasque – de E. Chabrier și Simfonia în Do – de G. Bizet.
Bucureștiul devine miezul vibrant al muzicii clasice mondiale
Prin concertele excepționale și prin numărul impresionant de soliști și orchestre de top internațional, Festivalul George Enescu transformă Bucureștiul, pentru aproape o lună, în miezul vibrant al muzicii clasice mondiale. Dacă programul extrem de bogat și de variat al festivalului poate satisface așteptările celor mai exigenți melomani, pentru iubitorii de operă barocă și de muzică contemporană, oferta Festivalului reprezintă un inegalabil și prețios festin.
Un redutabil maraton în a șaptea zi de festival
În seria Muzica Secolului XXI sunt incluse 14 evenimente, remarcabile prin actualitatea și curajul abordărilor muzicale pe care le propun, un redutabil maraton, cu multe lucrări în primă audiție mondială, unele aduse în scenă chiar în prezența compozitorilor. Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre puținele evenimente mari din lume care și-a asumat misiunea promovării muzicii contemporane, vizând deschideri spre noi forme de expresie ale muzicii zilelor noastre, spre inovație și experiment.
Primul concert al zilei de vineri, 6 septembrie, din seria Muzica Secolului XXI, are loc la Sala Radio, începând de la ora 15.00, în prezența ansamblului olandez New European Ensemble.
Programul cuprinde două prime audiții mondiale. Prima este o lucrare compusă de Carlos Boccardo, compozitor versatil, care semnează și muzică de film, de teatru și de spoturi publicitare. A doua premieră poartă semnătura lui Peter Adriaansz, considerat una din cele mai bine individualizate voci din muzica olandeză contemporană, care valorifică matematica sunetului. Premiera creată pentru Festivalul Enescu a fost compusă pentru New European Ensemble și experimentează suprapunerea motivelor și interacțiunea între straturile de sunet.
Programul mai include o lucrare de José Sanchez Verdu (2003) - Lux ex Tenebris, care redă interacțiunea dintre lumină și întuneric, fiind inspirată de un desen în cerneală al lui Goya care reprezintă un înger ieșind din întuneric. Urmează Ró (2013) – de Anna Thorvaldsdóttir și Silk and Metal (2011) – de Adrian Pop.
New European Ensemble a fost fondat în anul 2009, în Olanda. Misiunea asumată de ansamblu este de a prezenta muzica nouă și clasică din secolul XX în moduri interesante, adesea prin combinarea cu alte forme de artă, cum ar fi filmul, literatura, teatrul, dansul și arta vizuală. Ansamblul și-a creat un profil bine conturat prin intermediul unor producții de teatru de muzică recunoscute de critică. În 2017, ansamblul a susținut un turneu cu L’Histoire du Soldat, în care capodopera lui Stravinsky a fost combinată cu dansul tradițional indonezian. Muzicienii ansamblului colaborează în mod regulat cu tineri compozitori și interpreți în cadrul Academia Ensemble, în parteneriat cu Conservatorul Regal din Haga.
La Ateneul Român, de la ora 16.30, în seria Recitaluri și concerte camerale, evoluează un ansamblu european iconic - Cameristi della Scala, sub bagheta dirijorului Wilson Hermanto. Solist Daniel Müller-Schott, la violoncel.
În program: Octetul de coarde în do major op. 7 – de G. Enescu, Concertul pentru violoncel și orchestră în do major – de J. Haydn și Serenadă pentru orchestră de coarde op. 48 – de P.I. Ceaikovski.
Înființată în anul 1982 și invitată de onoare pe toate meridianele globului, orchestra de cameră Cameristi della Scala este considerată o adevărată perlă a coroanei, care duce prestigiul orașului Milano în întreaga lume. Cameristi della Scala a cântat în cele mai prestigioase teatre și săli de concerte din lume. Repertoriul cuprinde principalele compoziții pentru orchestre de cameră, din secolul al XVIII-lea până în prezent, acordând o atenție deosebită pieselor instrumentale italiene mai puțin cunoscute din secolul al XIX-lea, deseori caracterizate de părți solo de o virtuozitate deosebită care se potrivesc bine cu stilul soliștilor grupului, interpreți de concert renumiți la nivel internațional. Colaborarea constantă și îndelungată cu cei mai mari dirijori de pe scena internațională, de la Riccardo Muti, la Daniel Barenboim, a contribuit la formarea sunetului și al timbrului specifice ansamblului, unice în panorama muzicală italiană a orchestrelor de cameră.
La Sala Mare a Palatului, de la ora 19.30, în seria Mari Orchestre ale lumii, vom asculta Orchestra Națională a Franței, sub bagheta dirijorului Emmanuel Krivine. Solistul serii este unul dintre cei mai prodigioși pianiști ai prezentului - Evgeny Kissin.
În program: Poemul simfonic Mazeppa și Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră în la major – de F. Liszt
Liszt și Tablouri dintr-o expoziție – de M.P. Musorgski / M. Ravel.
Evgeny Kissin a vrăjit audiența pe când avea doar zece ani interpretând desăvârșit un întreg concert Mozart. Cariera sa a cunoscut o evoluție fulminantă, ajungând să fie cotat în prezent ca unul dintre cei mai importanți pianiști din lume. Evgeny Kissin a cântat pe aproape toate scenele mari ale Europei, celor două Americi și Asiei. A cântat cu majoritatea orchestrelor importante din lume, sub bagheta unor dirijori precum Claudio Abbado, Vladimir Ashkenazy, Daniel Barenboim, Myung-Whun Chung, Sir Colin Davis, Vladimir Fedoseyeev, Valery Gergiev, Carlo Maria Giulini, Mariss Jansons, Herbert von Karajan, Dmitri Kitaenko, Jan Latham-Koenig, George Benjamin, Emmanuel Krivine, Roberto Carnevale, James Levine, Sir Andrew Davis, Lorin Maazel, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Seiji Ozawa, Sir Simon Rattle, Sir Georg Solti, Vladimir Spivakov, Evgeny Svetlanov și Yuri Temirkanov. A interpretat și muzică de cameră alături de Martha Argerich, Mikhail Pletnev, Gidon Kremer, James Levine, Mischa Maisky, Thomas Quasthoff, Isaac Stern, Natalia Gutman, Yuri Bashmet, Vladimir Spivakov.
Cea de-a șaptea zi a Festivalului Internațional George Enescu se încheie cu o reprezentație din seria Concertele de la miezul nopții, la Ateneul Român, de la ora 22.30. Spre bucuria iubitorilor de muzică barocă, va fi o seară de operă în concert: Ifigenia în Taurida, de Christoph Willibald Ritter von Gluck, compozitor german de secol XVIII, considerat un reformator al perioadei muzicale clasice.
Pe scena Ateneului va evolua originalul ansamblu londonez Orchestra of the Age of Enlightenment, dirijată de Laurence Cummings.
Orchestra of the Age of Enlightement sau, pe scurt OAE, și-a câștigat faima mondială prin creativitate și curajul de a experimenta atât aspecte ce privesc formula consacrată a unei orchestre, cât și formatul unui concert. A atras talente mondiale și nume de marcă din lumea muzicii - printre care M. Elder, S. Rattle, V. Jurowski, Iván Fischer, John Butt sau Sir András Schiff. Pe scena Festivalului Enescu, sub bagheta maestrului Laurence Cummings, nume consacrate ale scenei de operă vor evolua alături de tinere talente într-un concert care promite unicitate.