Deşi suntem ţară membră UE, avem sate fără canalizare, drumuri de pământ şi bani cheltuiţi pe proiecte inutile, cum ar fi parcurile în mijlocul pădurii sau alei în câmp. Avem primari care au accesat foduri europene pentru a construi piste de biciclete cu bar pe traseu sau terenuri de fotbal cu arbori în centru. Sunt doar câteva dintre proiectele pe care unii edili le-au văzut utile.
În opt ani, România a avut la dispoziţie 19 miliarde de euro, bani nerambursabili pentru proiecte. Ţara noastră a cheltuit puţin peste jumătate din suma pusă la dispoziţie
În Timiş avem cea mai lungă pistă pentru biciclete cu un traseu aproape bizar. Aceasta trece print-un bar şi după o serie de curbe sfârşeşte la graniţa cu Serbia. Traseul are 47 de kilometri şi dacă cineva se încumetă să îl parcurgă, se poate alege cu amendă sau dosar penal de la vecinii sârbi. În urmă cu trei ani, Primăria Timişoara accesa un program de fonduri europene pentru a reabilita malurile Begăi, în proiect fiind inclusă şi amenajarea unei piste pentru biciclete pe malurile apei. În momentul în care
au început amenajarea, autorităţile şi-au dat seama că nu pot înlătura restaurantele care aveau autorizaţie de funcţionare pe malurile apei. Aşa se face că bicicliştii care folosesc pista pot ajunge pe o terasă a unui restaurant. Pista este prevăzută şi cu parapeţi pentru ca bicicliştii să nu cadă în apă, iar amenajarea a fost făcută până la graniţa cu Serbia. Lucrările au costat aproximativ 2,7 milioane de euro, iar proiectul trebuia să continue şi pe teritorul Serbiei, dar din lipsă de fonduri, vecinii noştri au renunţat proiect. Proiectul a fost finanţat exclusiv din fonduri europene nerambursabile.
Un alt proiect inutil este o alee în câmp care nu duce nicăieri. Minunea se află în judeţul Gorj şi a fost realizată înainte de campania din 2012. Drumul a fost plătit din bani europeni, iar primarul localităţii Bengeşti spune că este util un trotuar în localitate, chiar dacă el este în câmp. Edilul este în funcţie de trei mandate şi îşi mai vrea un mandat la Primărie. De data le promite oamenilor că va construi o pârtie de schi şi un aeroport.
Un alt primar celebru care a realizat proiecte din bani publici şi fonduri europene este primarul Timişoarei, Nicolae Robu. Acesta a avut mai multe idei de proiecte pe care le-a pus în practică, printre care reabilitarea unui parc şi construcţia de garduri în jurul băncilor din parc. Reabilitarea şi montarea gardului şi a băncilor a costat două milioane de lei. În 2013, Primăria Timişoara a adus la Grădina Zoologică o zebră donată din Cehia. Animalul a avut însă un destin tragic şi a murit înecat într-o baltă. Un alt proiect din mandatul lui Robu, inspirat de fostul edil al Constanţei, Radu Mazăre, reprezintă plantarea a 40 de palmieri achiziţionaţi din Olanda. Preţul de achiziţie pentru fiecare palmier a fost de 140 de euro.
Pomul care schimbă fotbalul
Într-un sat din Mureş, pe un teren de fotbal care a fost construit cu 80.000 de lei, se află un stejar secular. Pomul a rămas acolo la insistenţele localnicilor. Stejarul are o înălţime de 20 de metri, iar cei care vin la fotbal s-au obişnuit să ocolească pomul bătrân. Stejarul a schimbat chiar şi regulile din fotbal. De fiecare dată când mingea loveşte pomul se consideră „out”, iar pomul este considerat un simbol al localităţii Tonciu din Mureş.
Nici Capitala nu stă mai bine la capitolul investiţii inutile. În fiecare an primăriile investesc mii de euro pentru amenajarea spaţiilor verzi. Sute de arbori s-au uscat la nici trei luni după ce au fost plantaţi. De la un an la altul sumele cu care se cumpără pomii sau florile pentru amenajarea spaţiilor verzi, ajung să fie chiar şi de 100 de ori mai mari. Informaţiile apar în rapoartele Curţii de Conturi. Trandafirii sau crizantemele au fost achiziţionate cu o suma mai mică, iar la revânzare au ajuns să coste chiar şi de 25 de ori mai mult.
Două miliarde de euro s-au dus pe apa sâmbetei
Nici în agricultură situaţia nu diferă. Din 2007 până în 2013, ţara noastră a pierdut aproape două miliarde de euro din cauza proastei gestionări a fondurilor europene, a dezvăluit recent Ministrul Agriculturii. „Anul trecut am dezangajat un miliard de euro, plus penalizări de 800 de milioane de euro. Deci, România a pierdut aproape două miliarde de euro prin proasta gestionare şi managementul defectuos al fondurilor europene. Rata de absorbţie pe dezvoltare rurală a fost de 88,6%, însă nu trebuie să ne bucurăm. Polonia a absorbit 100% şi nu a avut penalităţile astea”, a precizat Achim Irimescu.