Jurnalul.ro Special USR-PLUS vrea să introducă și ne-funcționarii publici în legea privind conflictul de interese

USR-PLUS vrea să introducă și ne-funcționarii publici în legea privind conflictul de interese

de Ion Alexandru    |   

Trei sferturi dintre senatorii și deputații USR-PLUS au semnat pentru inițierea unui proiect de lege care vizează extinderea prevederilor legislative privind conflictul de interese și incompatibilitățile inclusiv asupra angajaților care nu sunt funcționari publici, dar care lucrează la stat. Este vorba despre acei salariați angajați fie pe bază de contract de muncă, fie pe bază de contract de management. Scopul operațiunii este acela de a zădărnici angajarea în aceste condiții a unor foști demnitari sau funcționari publici care au fost destituiți după ce au fost găsiți de ANI în incompatibilitate sau în conflict de interese.

 

Propunerea legislativă, inițiată de către senatorul USR-PLUS Cosmin Marian Poteraș, a fost îmbrățișată de alți 52 de colegi senatori și deputați, în frunte cu președintele USR, vicepremierul Dan Barna. Ea vizează modificarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, lege care completează, la rândul ei, Legea 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. 

Autorul acestei propuneri arată, în expunerea de motive, că, în prezent, sancțiunea pentru o persoană aflată într-o funcție publică electivă, care a încălcat prevederile legii privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, este interdicția de a mai ocupa o astfel de funcție sau o funcție publică și o funcție de demnitate publică pentru o perioadă de trei ani.

 

De ce susține inițiatorul că este necesară o astfel de modificare

 

Senatorul Cosmin Marian Poteraș susține, însă, că, în practică, „au apărut situații în care scopul legii este eludat, prin numiri în funcții publice sau prin delegări de atribuții specifice funcției publice către persoane anterior găsite în situații de incompatibilitate sau în conflict de interese ori al căror mandat a încetat conform prevederilor legale”.

Un astfel de exemplu, teoretic, deoarece inițiatorul nu face referire la vreo persoană, nominal, ar fi că atribuțiile primarului pot fi delegate, în condițiile articolului 157 din Codul Administrativ, către administratorul public. Iar, în condițiile articolului 244 din Codul Administrativ, poate fi delegată către administratorul public calitatea de ordonator principal de credite. „Se ajunge, astfel, în situația paradoxală în care un primar declarat incompatibil nu mai poate exercita funcția, dar poate exercita cele mai importante atribuții ale funcției, inclusiv gestionarea banilor publici”, dacă el devine administrator public, mai arată senatorul USR-PLUS.

Mai departe, în expunerea de motive citată se mai precizează că trebuie clarificată sintagma sau termenul folosit în ceea ce privește „funcțiile eligibile” și interdicțiile aplicate sau nu în cazul alegerilor.

 

Se umblă la termeni și sintagme

 

Legislația în vigoare folosește sintagmele „demnitate publică”, „funcții electorale”, și „funcții eligibile, însă funcția de demnitate publică, spune Poteraș, nu era definită până la apariția Codului Administrativ. Astfel, în forma în vigoare a legii, definiția demnității publice este aceea a ansamblului de atribuții și responsabilități prevăzute în Constituție, obținute prin învestire, ca rezultat al procesului electoral, directă sau indirectă ori prin numire.

Iar, în ceea ce privește alte funcții de control sau de conducere, „nu este clar dacă legea ANI vizează și categoriile de persoane angajate cu contract de muncă sau cu contract de management și care exercită aceste funcții”, se mai arată în expunerea de motive.

Interzicerea delegării unor atribuții de putere către persoane care au avut deja de-a face cu ANI

 

Un alt motiv pentru modificarea propusă este acela că se poate ajunge, în practică, în situația în care o persoană destituită dintr-o demnitate publică, cu interdicție de trei ani de a mai ocupa o demnitate publică, să se angajeze cu contract de muncă într-o funcție de conducere sau de control, „probabil în aceeași instituție public”. „Mai mult, se pot delega și atribuții de putere de către primar, cum ar fi calitatea de ordonator principal de credite. Ori starea de conflict de interese poate continua tocmai pentru că persoana respectivă are putere de decizie și de gestiune a banului public”, se arată în documentele citate.

Concret, propunerea legislativă depusă, săptămâna aceasta, pe data de 17 mai 2021, la Camera Deputaților, vizează eliminarea sintagmelor „funcție electorală” și „funcție eligibilă” din lege. Totodată, se propune extinderea interdicției de trei ani de ocupare a unor funcții de demnitate publică și la categoria funcționarilor publici cu atribuții de conducere sau de control.

Nu în ultimul rând, proiectul vizează introducerea premise incompatibilității delegării unor atribuții de putere către o persoană angajată sau numită cu contract de muncă sau cu contract de management și care a fost destituită în urma constatării unui conflict de interese sau a constatării stării de incompatibilitate.

Legea se află în dezbatere publică, iar Senatul este Camera decizională.

Subiecte în articol: usr-plus dacian ciolos
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri