"Sunt file de istorie de mare durere. Am considerat şi considerăm de datoria noastră, a evreilor din România de astăzi, să păstrăm mereu această tragică amintire. Să acţionăm în limita putinţelor noastre pentru a nu permite repetarea lor, nicicând şi niciunde!", a afirmat Vainer, la simpozionul dedicat comemorării a 75 de ani de la pogromul legionar din Bucureşti, din 21 - 23 ianuarie 1941.
Preşedintele FCER a rememorat evenimentele tragice din acele zile, amintind uciderea celor 125 de persoane, dintre care 18 veterani de război, asasinarea celor doi fii ai rabinului Zvi Gutman. Totodată, preşedintele FCER a menţionat că, în acele zile, au avut loc distrugeri la sinagogi şi alte lăcaşuri de cult, au fost devastate 1.274 de prăvălii, ateliere şi apartamente evreieşti din Bucureşti.
Potrivit lui Aurel Vainer, în perioada următoare, cu sprijinul FCER, în piaţeta din preajma Sinagogii Mari din Capitală va fi ridicat un monument dedicat aducerii aminte a acelor atrocităţi.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, în mesajul transmis în cadrul simpozionului de consilierul prezidenţial Andrei Muraru, că "depinde doar de noi ca memoria acelor evenimente tragice să fie păstrată cum se cuvine şi să nu trecem sub tăcere suferinţa victimelor". Şeful statului subliniază că "România este o ţară care a făcut în ultimul deceniu progrese foarte importante în domeniul recunoaşterii şi asumării Holocaustului".
Şi ambasadorul Israelului la Bucureşti, Tamar Samash, a evocat evenimentele de acum 75 de ani, când evreii din Bucureşti au devenit ţinta persecuţiei legionare, menţionând că pogromul de la Bucureşti face parte dintr-o serie de evenimente tragice, cauzate de antisemitism, din Europa acelor ani.
Diplomatul israelian a apreciat paşii făcuţi de România din ultimii 10 ani pe calea recunoaşterii Holocaustului, prin predarea acestuia în şcolile româneşti şi construirea unui memorial în Bucureşti.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a spus că preţul cel mai dureros al acelor zile a fost cel plătit în vieţile celor 125 de evrei, "care au nume, care erau funcţionari, avocaţi, farmacişti, veterani de război, orfani de război".
"Nimic nu va putea repara vreodată răul provocat. Putem numai să ne cerem iertare, fără ca vreodată să fie destul. Şi mai ales trebuie să ne aducem aminte şi să nu uităm şi să povestim o lecţie tristă, indiferent de religia pe care o avem", a mai spus Raluca Prună.
La rândul său, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a subliniat că "noile programe pentru învăţarea istoriei rezervă locul cuvenit problematicii Holocaustului şi temelor legate de statutul evreilor de-a lungul istoriei, recunoscându-se prin aceasta contribuţia comunităţii evreieşti la dezvoltarea culturii şi a vieţii sociale în România". El a amintit de programele de formare a cadrelor didactice împreună cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România şi cu importante institute din Israel, precum şi de activitatea de cercetare şi de documentare din universităţile româneşti.
La evenimentul organizat de FCER - Cultul Mozaic, Comunitatea Evreilor din Bucureşti şi Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Patriarhiei Române şi ai Arhiepiscopiei Romano Catolice Bucureşti, ai Casei Regale, ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti.
Evenimentul comemorativ a debutat la monumentul din curtea Templului Coral din Bucureşti prin depunerea unor coroane de flori din partea Preşedinţiei, a ministerelor Culturii, Educaţiei, Internelor, Tineretului şi Sportului, a Ambasadei SUA şi a Ambasadei Statului Israel la Bucureşti, a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Totodată, a fost oficiată o ceremonie religioasă de pomenire a victimelor pogromului legionar antievreiesc de la Bucureşti din 1941.
În zilele de 21 - 23 ianuarie 1941, la Bucureşti a izbucnit o revoltă legionară, condusă de Horia Sima, împotriva "Conducătorului", generalul Ion Antonescu. Legionarii au iniţiat şi condus, în acelaşi timp cu rebeliunea, cel mai mare şi mai violent pogrom împotriva evreilor din istoria Munteniei (regiunea de sud), în acele zile tragice fiind ucişi circa 120 de evrei în pădurea Jilava, la Abator sau pe străzile Capitalei, fiind arse sinagogi şi jefuite mai multe magazine evreieşti.